”… că de când nu ne-am văzut/multă vreme a trecut”

Vorba poetului… Am să încerc, pe repede înainte, să vă spun ce-am mai făcut în ultima vreme, în afară de faptul că, de când am început munca, abia mai am timp de fii-mea, casă, prieteni, blog…

*Aşadar, în ultima săptămână, Alexiei i-au ieşit doi canini. AMR unul şi gata, trecem la ultimul set de măsele. Am scăpat ieftin cu aceşti canini. Muuult  mai ieftin decât ca la primul. Acum doar mârâieli sporadice şi plâns insistent după Didi (suzetă).

• Săptămâna trecută, Alexia a făcut cunoştinţă cu ştrandul. Ideea lui tati! La început, picea s-a speriat, a bâzâit ce a bâzâit, dar, când l-a văzut pe ta-su cât de tare se distrează în chestia aia maaaaare cu apă muuultă (care era bazinul pentru copii;)), piticania noastră a lăsat crizele şi a prins curaj. Mai întâi s-a apropiat de margine, apoi a testat apa cu piciorul, apoi, încet încet a început să coboare în bazin. Odată intrată în apă a început distracţia. De câteva ori a intrat şi a ieşit singură în şi din apă. Însă inevitabilul şi-a spus cuvântul: la ora închiderii, broasca nu se lăsa scoasă din apă. La un moment dat, în tot ştrandul rămăseseră doar Tibi şi Alexia. Spăşiţi, doi domni se apropie de Tibi, iar unul dintre ei, umil, i se adresează: ”Domnu’ vă rugăm să ieşiţi, că trebuie să dezinfectăm bazinele”. ”Eu aş ieşi, dar am o maaare problemă” ”Care?” ”Păi scoateţi voi broasca asta din apă, dacă puteţi!”, zice Tibi în timp ce încearcă să o scoată pe Alexia din apă. În secunda în care a văzut că ta-su vrea să o ia din apă, piticania a început să urle de parcă era călcată de tren. Şi aşa s-a întâmplat în fiecare seară cât a dus-o ta-su la ştrand.
• După păţania cu ştrandul, am tras concluzia: din puţinul nostru, trebuie să ne stoarcem şi să ducem broasca la mare. Aşa că am început să caut pe net o pensiune decentă, cu umbră, loc de joacă. TV în cameră, aer condiţioat şi frigider la un preţ decent pentru perioada 20-26 august. Ce am găsit pe net m-a îngrozit! Nimic sub 120 ron/zi L Şi asta în staţiunile ieftine, căci nu-mi doresc să merg în cele de fiţe să stau în aglomeraţie şi muzici de tot felul date la maximum. Eforie sau Cap Aurora am înţeles că sunt ideale pentru ce-mi doresc. Dar preţurile… hmm bleah! Aşa că, aici, aştept sugestiile voastre, dacă aveţi.

*O chestiune drăguţă legată tot de bălăceală… În weekendul trecut am fost invitaţi de nişte prieteni la ei la curte (Yupyyy, iarbă verde, aer curat… de când îmi doresc aşa ceva!!!). Pentru că sâmbătă dimineaţă a fost răcoare, oamenii nu au mai umflat piscina- au o meeega piscină gonflabilă. Dar au avut inspiraţia să lase la soare, în mijlocul curţii, o cadă cu apă. După ce s-a mai domolit soarele, ia ghiciţi voi cine s-a bălăcit în ea şi cine a privit cu jind? Are rost să mai spun că distracţia a fost una la cote maxime??? Dar vă mai zic ceva. După ce s-au tot udat reciproc cu stropitorile, picii au găsit altă metodă de distracţie.

Alexiei i-a trecut prin minte ca, între 2-3 bălăceli, să iasă din cadă cu stropitoarea plină cu apă şi să ude florile din curte, apoi astfaltul. Body a umrat-o imediat. Şi uite aşa picii au golit juma’ de cadă cu apă caldă, bună de bălăcit. Ca să nu o golească de tot, lângă cadă le-am pus o găleată cu apă să ia din ea pentru udat florile&asfaltul. Dar au luat? NUUUU! S-au certat care să se bage în găleată! SÂC! Ah! Şi fii-mea a mai avut o treabă cât am stat la curte la prietenii noştri: să miroasă florile… de mărar. Alerga ce alerga, se bălăcea ce se bălăcea, şi dădea fuga spre grădină, lua florile uşor între palme şi-şi băga nasul în ele.

Din păcate am plecat pe fugă de acasă şi am uitat ce era mai important: camera de filmat. Iar memoria telefonului s-a umplut imediat.