Postări din Categoria:D’ale noastre

tricolor-romania-blogulmamei.ro

Cam cât de dor mi-e de ACASĂ, la un an de când am părăsit România?

Destul de tare. Sincer. Dor de tot ce înseamnă ACASĂ. De străzile din Berceni, de glumele cu vânzătoarele de la magazinul din colț, de vecinii amabili, indiferenți sau de cei puși pe harță. Dor de pisicile de pe aleea dintre blocuri, pe care le hrăneam cu atâta dragoste și care mă enervau teribil că nu […]

spital ulm germania (3)

În așteptarea biopsiei care îmi spune dacă am cancer sau nu, iadul e… o glumă slabă

Acum, că m-am adunat, pot, în sfârșit, să scriu despre cum au fost pentru mine ultimele aproximativ trei luni de așteptare. Ce am așteptat? Rezultatul unei biopsii, care să mă lămurească dacă am sau nu cancer… Un cuvânt atât de greu, un singur cuvânt care te poate omorî înaintea diagnosticului. Sau care te poate întâri […]

spital-in-germania

Internată într-un spital din Germania, mai pe la marginea ”satului”. Prin câte m-au trecut!

Ei bine, am bifat-o și p-asta! La nici un an de când am părăsit România, m-am internat într-un spital din Germania. În unul mai… ”de la țară”, cum se zice prin România. Pentru că noi nu locuim la oraș, ci la țară. Într-un orășel mic, unde sunt doar câteva blocuri, dar multe case. Sunt și […]

copil certat-foto pixabay

Evaluarea elevului de clasa a 4-a. E despre ce POATE COPILUL, nu despre ce visează mami și tati

Evaluarea națională – aceste două cuvinte mi-au dat mari dureri de cap cât eram în România. De ce? Pentru că tooot vedeam pe la TV + pe rețelele de socializare că această etapă este un haos tipic mioritic și mă îngrozeam la gândul că asta urma să ni se întâmple și nouă. Părinți supărați pe […]

scoala-neu-ulm-germania

Șoc și groază: la ședința cu părinții nu ni s-au cerut bani pentru fondul clasei!

Ei bine, am trecut și de faza asta: ședința cu părinții la noua școală. Prima ședință cu părinții. Aceasta a avut loc la două săptămâni de la începerea anului școlar, părinții au fost chemați la ședință. V-am tot povestit, pe Facebook, cum a fost cu înscrierea. În fiecare postare nu am avut cum să nu-mi […]

Foto pixabay

Te-am părăsit, nu din lașitate. Și, sincer, mă bucur și nu prea de această despărțire

Am ajuns și la despărțire. Pe data de 14 iulie 2020, la 4 dimineața, am îndesat ultimele bagaje în mașina unui bun și drag prieten de familie, mi-am luat copilul și pisica și am fugit mâncând pământul. Am plecat cu teamă. De imprevizibil. Că se va întâmpla ceva, nu știu, orice, și nu-mi voi mai […]

Close