Vă povesteam aici că i-am luat Alexiei un covoraş muzical, de care eram tare încântată. S-a dovedit că minunata, nemaipomenita şi extraordinara jucărei era, de fapt, doar pe placul meu. Asta pentru că Alexia l-a băgat în seamă o zi, două, dar aşa, într-o doară. Mai degrabă i s-a părut interesant beculeţul covoraşului, decât ce poate face cu această jucărie educativă. Aşa că l-am băgat înapoi în cutie, în speranţa că, la un moment dat, va fi interesată de el. Şi, într-adevăr, i-a sunat ceasul 😀 Asta cu ajutorul lui tati, care a avut o idee absolut genială! (D-aia l-am luat eu de bărbat – că e genial!).
Pe principiul “Am acasă pe perete o carpetă de poveste” (sau cum erau celebrele versuri), tati a luat rola de scoci şi a lipit pe perete covoraşul muzical la nivelul piticăi. Acum, Alexia face ce face şi mai apasă pe el, să-i cânte muzica. Dar, staţi, mai e ceva! (fac şi eu ca la teleshopping ;)) Pitica nu cântă doar la covoraş! Îşi adună lângă el şi alte jucării muzicale şi, din când în când, apasă pe fiecare. Astel că mă simt ca pe Litoral, unde urlă n-şpe mii de feluri de muzici de nu mai înţelegi nimic. Şi, colac peste pupăză, uneori mai şi danzează, pe un ritm numai de ea ştiut. Cel mai tare mă distrează când apasă pe covoraş, apoi se duce să se joace cu altceva. Iar când se opreşte mutica, se ridică, îi dă drumul, şi revine la treaba ei. Şi o ţine aşa minute bune… Dar gata cu vorbele, ia priviţi voi şi distraţi-vă! Ah, şi, dacă intraţi în atmosferă, puteţi da şi din buric, aşa, ca să-i ţineţi companie Alexiei.
E tare haioasa picea ta, asa tunsulica si zambareata!:)
Ma bucur ca jucaria a revenit in atentia picei, am si eu sperante, i-am luat ceva jucarii interesante lui Costin (dupa parerea mea!) si el nici ca le baga in seama, decat le roade putin.:)
Mulţumim. Să ştii că am observat că, dacă nu baga jucăriile în seama, dacă le ascund, apoi, după un timp i le dau, se arată încântată de ele. acum vezi şi tu, poate funcţionează şi la voi. Pupăm
E dulce rau, iar covorul….super idee !Pupacim fetele muzicale.
Mulţumim, Bea. Da, tati să trăiască! Pupăm înapoi