Războiul mamelor. Motivul: laptele praf

Am zis lapte praf? Vaaai de mine și de mine, ce nenorocire! Câtă inconștiență! Laptele praf e… anticristul, e otrava marilor producători îndesată cu de-a sila pe gâtul inocenților prunci prin mâinile mamelor inconștiente, neiubitoare, delăsătoare, neinformate, nepăsătoare și lista epitelelor poate continua. Laptele de mamă, ăsta e singurul și adevăratul aliment pentru bebe. Dacă spui că ai pus un strop de lapte formulă pe gura copilului tău, așteaptă să fii pusă la zid și să se arunce cu pietre în tine. Nu ești o mamă adevărată! Nu ești o mamă!

Cam așa sunt privite mamele care, din varii motive, își cresc puii cu lapte praf din prima zi, apoi, după ce au trecut de vârsta de un an, cu lapte de creștere. Urăsc acest război al mamelor, urăsc aceste crezuri duse la extreme. Eu mi-am crescut copilul și cu lapte matern, și cu lapte praf (motivele sunt aici). Și, slavă Domnului, am un copil sănătos! În fond, fiecare ne creștem copilul așa cum credem de cuviință și nu e firesc să existe tabere. Tot războiul acesta îmi amintește de un film despre taberele de părinți care se privesc cu ură unii la alții, pentru că fiecare zice că el e deținătorul rețetei perfecte de a-și purta copilul… Dar atunci când un copil a fost în pericol, toți, dar absolut toți părinții au uitat de războiul rece și au sărit să salveze acel copil.

 

Nu doresc să mă bag în acest ”război al mamelor”, să țin partea uneia sau alteia dintre cele două tabere. Fiecare face cum consideră, în fond și la urma urmei important este să fim informate.

De ce spun toate aste? Pentru că am fost recent la o întâlnire a mamelor, pusă la cale de un producător de lapte formula (printre altele). Sub numele generic ”Mama știe rețeta creșterii sănătoase”, la întâlnirea cu pricina am aflat de la specialiști (medici!) cât de importantă este alăptarea pentru bebeluși în primul an de viață. Practic, s-a vorbit atât de mult despre alăptare, încât am avut impresia că sunt la o întâlnire a mamelor care alăptează. Apoi, fără ca măcar o singură dată să fie pomenit numele producătorului în cele două ore ale întâlnirii, am aflat că laptele de creștere, introdus în alimentația copilului după vârsta de 1 an, este și el important.

Ele au vorbit:

Noi am ascultat, le-am întrebat, am dezbătut, am combătut:

Vă las acum să citiți materialul informativ pe care l-am primit la întâlnire. Voi reveni cu alte cifre și informații culese ”la fața locului”. Aici găsiți partea a doua.

MATERIAL INFORMATIV, CAMPANIA NESTLE „MAMA ŞTIE REŢETA CREŞTERII SĂNĂTOASE

Primele 1.000 de zile, încă de la începutul sarcinii şi până la vârsta de 2 ani, sunt definitorii pentru dezvoltarea sănătoasă a viitorului adult.

Asigurarea unei nutriţii de calitate pentru mamele, sugarii şi copiii mici din zilele noastre, constituie fundaţia pentru creşterea şi dezvoltarea sănătoasă a viitoarelor generaţii.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recomandă alăptarea exclusivă până la vârsta de 6 luni şi începerea diversificării după această vârstă, continuând în paralel şi alăptarea cât mai mult timp posibil. Nestle susţine această recomandare.

Este bine de ştiut că alăptarea are efecte benefice atât pentru copil, cât şi pentru mamă.

Beneficiile alăptării pentru copil:

Laptele matern este un aliment complet, uşor de digerat, întotdeauna proaspăt, steril si la temperatură optimă

  • Îl fereşte pe sugar de alergii şi de boli (răceli, diaree, boli infecţioase), datorită anticorpilor pe care acesta îi conţine
  • Ajută la clădirea sistemului imunitar al copilului
  • Reduce riscul excesului de greutate şi obezitate în copilărie şi mai târziu în viaţă
  • Reduce riscul de dezvoltare a diabetului zaharat de tip 2
  • Poate avea efecte pozitive asupra funcţiei cognitive

Beneficiile alăptării pentru mamă:

Stimulează oxitocina, hormon care determină contracţia uterului şi revenirea acestuia la dimensiuni normale

  • Ajută revenirea la greutatea dinaintea sarcinii prin consumul de calorii şi scăderea depozitelor de grasime
  • Reduce riscul de apariţie a cancerului la sân, ovarian şi osteoporoză
  • Previne depresia postnatală

ALIMENTAŢIA COPILULUI DUPĂ 1 AN

Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă alăptarea exclusivă până la 6 luni şi începerea diversificării după această vârstă, în paralel cu alăptarea. Nestle susţine această recomandare.

Alimentaţia diversificată ar trebui să aibă un conţinut suficient de substanţe nutritive şi energie necesare dezvoltării armonioase a copilului.

O dietă care include un aport echilibrat de substanţe nutritive, atât din hrana solidă, cât şi din lapte, asigură copilului energia şi aportul necesar de vitamine şi minerale necesare pentru o creştere sănătoasă.

Nutriţia echilibrată asigură substanţele nutritive necesare creşterii şi dezvoltării armonioase:

Fier – necesar în producţia de celule roşii, contribuie la dezvoltarea cognitivă normală a copilului; ajută la sinteza hemoglobinei – proteină esenţială pentru transportul de oxigen şi metabolismul energetic – previne anemia feriprivă

  • Zinc – promovează creşterea şi stimulează imunitatea
  • Calciu – susţine dezvoltarea oaselor
  • Acid ά linolenic – precursor al DHA care ajută la dezvoltarea cognitivă şi vizuală
  • Vitamina C – susţine sistemul imunitar
  • Vitamina A – esenţială pentru dezvoltarea normală a ochilor
  • Vitamina D – stimulează absorbţia calciului

Copiii mici, cu vârsta între 1 si 3 ani, au nevoi nutriţionale mult mai mari decât noi adulţii pe kg corp, pentru că au un ritm de creştere şi dezvoltare mai accelerat, însă, în acelaşi timp, stomacul lor este mic, reprezentând 20% din capacitatea gastrică a adultului.

De exemplu, pe kg corp, copiii mici au nevoie de 4 ori mai mult Fier şi de 5 ori mai mult Calciu, Iod, Vitamina A si C.

Şi, după vârsta de 1 an, laptele rămâne un aliment de bază în hrana zilnică a copilului mic; este recomandat să bea zilnic 400 – 500 ml lapte.

Dacă alăptarea nu mai este posibilă, după vârsta de 1 an se recomandă un lapte de creştere adaptat nevoilor nutritive ale copiilor mici.

Laptele de creştere este foarte important pentru nutriţia copiilor cu vârsta peste 1 an, pentru că acoperă în mare parte necesarul de minerale şi vitamine.

2 porţii* de  lapte de creştere (1 portie = 250 ml), acoperă, în mare parte, necesarul zilnic de vitamine şi minerale:

>70% din necesarul zilnic de Calciu şi Zinc

> 60% din necesarul zilnic de Fier.

Laptele de creştere oferă copilului baza nutriţională de care are nevoie pentru a trece cu succes de la vârsta de sugar la cea de copil mic. Fiecare porţie asigură nutrienţii esenţiali de care are nevoie pentru susţinerea creşterii şi dezvoltării normale, concentraţi într-o proporţie adecvată pentru stomăcelul său.

Laptele de creştere are o compoziţie bine echilibrată de proteine şi grăsimi de înaltă calitate, şi este îmbogăţit cu  vitamine şi minerale:

  • Conţinut optim de proteine: limitează aportul proteic total în alimentaţie, ştiut fiind faptul că un aport crescut de proteine poate duce la un risc crescut de obezitate mai târziu în viaţă. Totodată, proteinele din laptele de creştere conţin aminoacizi necesari pentru o creştere sănătoasă.
  • Conţinut de grăsimi, inclusiv acizi graşi esenţiali, necesare pentru creştere şi pentru dezvoltarea sistemului nervos.
  • Un mix cuprinzător de minerale şi vitamine, necesare pentru multe procese metabolice. Un nivel adecvat de micronutrienţi, în special al fierului, este esenţial pentru dezvoltarea cognitivă. Nivelul corespunzator de calciu şi vitamina D susţine creşterea corespunzătoare şi dezvoltarea unor oase puternice şi a unor dinţi sănătoşi.

Laptele de creştere este un produs standardizat, fabricat în condiţii stricte de siguranţă şi calitate alimentară, care asigură, prin fiecare porţie, nutrienţii recomandaţi.

Lapte de vacă:

  • Este un lapte cu prea multe proteine, care pot solicita ficatul şi rinichii. Excesul de proteine în alimentaţia sugarilor şi copiilor poate duce la obezitate, mai târziu în viaţă.
  • Are un conţinut mare de sare care suprasolicită rinichii încă imaturi.
  • Este sărac în unele vitamine, minerale şi oligoelemente importante, precum fier, zinc, iod, vitamina D, necesare pentru dezvoltarea echilibrată a copilului.

Cele mai întâlnite deficienţe nutriţionale la copiii mici sunt:

OBEZITATEA:

La nivel mondial, aproape 18 milioane de copii sub 5 ani sunt consideraţi supraponderali. La nivel european, 20% din copii şi adolescenţi sunt supraponderali, iar o treime dintre aceştia sunt obezi. Conform estimărilor, în 2010, aproximativ 15 milioane de copii sunt supraponderali în regiunea europeană.

Principala cauză a obezitatii în primii ani de viaţă este excesul de proteine, peste nivelul optim pentru creştere, producându-se modificări în organismul celor mici.

Administrarea unui conţinut crescut de proteine de slabă calitate produce transformări la nivelul sistemului digestiv al copiilor de 1 an, astfel:

o  Sinteză crescută a factorului de creştere IGF-1

o  Rată accelerată de multiplicare celulară

o  Creşterea celulară la nivelul ţesutului adipos

o  Risc crescut de obezitate ulterior + sinteză crescută de insulină şi risc crescut de diabet de tip 2 în copilărie

Diversificarea precoce a alimentaţiei (introducerea hranei solide mai devreme de 4 luni) şi hrana neadecvată vârstei (laptele cu un conţinut prea mare de proteine de slabă calitate) sunt principalii factori de risc în dezvoltarea obezităţii.

DEFICITUL DE FIER:

Anemia feriprivă este cel mai frecvent tip de anemie la nivel mondial şi este rezultatul unui aport insuficient de fier pentru sinteza hemoglobinei, o proteină esenţială pentru transportul de oxigen și metabolismul energetic. Anemia feripriva afectează aproximativ 17% din copiii preşcolari din Europa. Deficitul de fier poate duce atât la deficite motorii, cât şi cognitive.

DEFICIENŢELE DE CALCIU ȘI VITAMINA D:

Deficitul de Calciul și vitamina D duce la dezvoltarea inadecvată a oaselor și, în cele mai grave cazuri, la rahitism.

BINE DE REŢINUT:

Două mese cu lapte de creştere pe zi acoperă, în mare parte, necesarul zilnic de substanţe nutritive recomandate pentru copiii mici:

Calciu si vitamina D – necesare pentru creşterea şi dezvoltarea normală o oaselor la copiii

  • Fier – contribuie la dezvoltarea cognitivă normală a copilului
  • Magneziu, Zinc şi Vitamina K – susţin dezvoltarea normală a oaselor
  • Iod – pentru prevenirea guşei şi dezvoltarea mentală normală
  • Acizi graşi esenţiali – pentru dezvoltarea creierului şi a vederii
*Datele sunt furnizate pentru lapte de creştere NAN 3 şi Junior ale companiei Nestle.

6 Comments

  1. Fiica-mii i-au dat lapte praf imediat dupa nastere, la maternitate, fara macar sa ma intrebe. La cat de drogata eram dupa cezariana, probabil ca le-as fi spus sa ii dea si tuica, daca ma intrebau. Cand m-am dezmeticit, insa, m-am revoltat, de teama ca va refuza laptele matern de acum incolo. Dar n-a fost asa: a baut alternativ din ambele surse, la fel ca si a ta. Iar laptele praf mi-a prins tare bine in zilele cand trebuia sa plec mai multe ore de acasa si, mai ales, dupa sapte luni, cand am ramas fara lapte. Iar fi-mea a fost pana acum un copil normal dezvoltat si rezistent la boli. Dovada ca acum suntem secerati de o gripa teribila, si eu si taica-sau, iar ea nu are absolut nimic 🙂

    1. Țuicăăăăă? :)))))))
      Da, asta a fost și teama mea, că va refuza laptele matern,mai ales că mie mi-a venit ffff târziu laptele. dar, uite, e bine merci crescută alternativ, LP și lapte matern

  2. Se spun multe prostii despre laptele praf, dar si despre alaptare. Sunt “studii” care sustin ca un copil alaptat este mai sanatos si mai…inteligent ceea ce este o aberatie. Eu n-am avut lapte si i-am dat numai lapte praf. Copilul meu nu se imbolnaveste, in cel mai bun caz raceste usor si asta pentru ca a mostenit sistemul imunitar bun. Cat despre istetime, slava Domnului are cu toptanul. Noua doctorul ne-a recomandat sa nu trecem pe lapte de vaca la acel moment si asta am facut, i-am dat formule de lapte praf pentru fiecare etapa de crestere.

    1. Cunosc copii exclusiv alăptați şi mai bolnăvicioşi decât fii-mea. Dar şi alăptați mai rezistenți la boală decât Alexia. Până la urmă, în mintea mea de NESPECIALIST cred că este vorba în primul rând de ce moştenire genetică are copilul, abia apoi de alți factori. Alexia, din fericire, pare că l-a moştenit pe ta-su, care răceşte o dată-de două ori pe an.

  3. Lapte praf + otrava = love. Asta sustin extremistele din pracul pe care-l frecventez. Nu le dau copiilor nici alimente care pot contine usoare urme de lapte praf (ex. biscuiti). Totul naturalo-bio-raw-vegan. Lapte de soia da! Da, acela plin de hormoni. Unde s-a pierdut sensul vorbei echilibru in toate

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Close
Scroll Up
%d bloggers like this: