scoala elefantelul curios (1)

Prima experiență cu școala de vară a fost… mult peste așteptări

Hai că se duce și vara asta, ușor, ușor. Și iar începe școala. Iar lecții. Iar bocete și jale… Dar pot spune cu mâna pe inimă că asta este prima vară despre care Alexia mea poate spune bucuroasă că a petrecut-o la școală și că i-a plăcut. La școala de vară mă refer.

Vedeam în filmele americane câtă jale, cât chin pe copiii amenințați de părinți cu dusul la școala de vară. Bine, știu că e un scenariu, nah. Dar, totuși, nu m-am putut abține să nu mă gândesc că ăia care au scris scenariile s-au inspirat ei, oarecum, din realitate, nu? Ei, și uite așa, în mintea mea și-a făcut culcuș falsa idee că școala de vară e nașpa. Adică, nah, cum să faci lecții și ore de curs vara, când toți sunt în vacanță, nu?

Și, pentru că eu, ca mulți dintre voi, nu primesc de la serviciu vacanță toată vara ca să pot sta cu copilul, am fost nevoită să găsesc o soluție. Nu toți avem posibilitatea să trimitem copiii în vacanță la bunici. Sau cu cine să îi lăsăm pe durata vacanțelor. Așa că o școală de vară pentru fii-mea a fost cam singura mea opțiune pentru lunga vacanță. Nu reiau povestea cu alegerea unei școli de vară, pentru că am scris-o aici. Acum vreau să vin cu concluziile, la final de vacanță, la final de școală de vară.

Mai întâi, am să vă scriu cum au stat lucrurile văzute ”din exterior”. Adică, de mine. Apoi, am să redau o parte din discuțiile avute cu Alexia despre școala de vară, așa cum le-a văzut și simțit ea pe pielea ei.

Părerea mea despre școala de vară

Pe scurt: sunt foarte încântată de alegerea făcută! Din multe puncte de vedere. Am numai cuvinte de laudă pentru oamenii și copiii pe care i-am cunoscut și până la schimbările pe care le-am văzut la Alexia. Încă din primele zile în care am dus-o la școala de vară am avut un deja-vu. A fost fix ca în perioada în care copilul meu a înflorit după primele zile la grădinița catolică, unde am dus-o după o perioadă nu tocmai fericită pentru ea petrecută la o grădiniță de stat. Copilul meu a fost, efectiv, în culmea fericirii.

La școala de vară Elefănțelul curios, Alexia și-a făcut prieteni noi. A învățat lucruri noi, a făcut numeroase activități, de la art & craft, până la lectură, română, matematică, explorarea mediului… La final, a adunat numeroase fișe, planșe, desene și alte ”nebunii” de pus la dosarul cu amintiri

Și, ce consider eu mai important, în perioada școlii de vară au apărut modificări în comportamentul ei… în bine.  Copilul îmi povestea seară de seară ce a făcut peste zi, fără să o trag eu de limbă. Mă certa dacă veneam mai devreme de ora închiderii să o iau acasă, pe motiv că… a stat prea puțin… Și de fiecare dată, înainte de plecare, Alexia a avut un ritual: să țopăie în trambulină…

Primii bani câștigați de Alexia

Ah, și tot aici, Alexia mea a… câștigat primii ei bani din munca proprie. Eh, cum sună asta? Nu vă grăbiți să trageți concluzii! Nu a fost exploatat copilul de patronii sau de doamnele de la Elefănțel! Doamne ferește! Ei bine, fata mea s-a gândit să găsească o metodă prin care să mă ajute cu banii. Adică să își câștige proprii bani, din care să își cumpere ce își dorește, și, astfel, să pot reduce cheltuielie din salariul meu să să îmi mai rămână și mie ceva ceva bani. (recunosc, aici mi-a dat KnockOut cu explicația asta!) Așa că, Alexia mea s-a apucat de făcut… desene la comandă cu unicorni. A vândut un desen cu 1 leu bucata. A așteptat comenzile colegilor, dar, în afară de o fată, și ea iubitoare de unicorni, nu s-a mai arătat nimeni interesat. Dar, recunosc, e un bun început. Are spirit antreprenorial, nu?

Doamna specială

La grădinița de stat, Alexia se lipise de una dintre doamne. Care, din nefericire, a plecat la altă grădi. Și la școala de vară Elefănțelul Curios, Alexia mea s-a lipit de una dintre doamne în mod special. Ce au în comun cele două? Părul Alexiei 😛 Adică ambele au cucerit-o făcându-i fel de fel de coafuri. Ei bine, după ce Doamna Daniela, de la Elefănțel, a început să îi împletească părul, Alexia nu mi-a mai dat voie să o aranjez eu înainte de a pleca la școală. ”Nu-mi mai face, mami, tu părul, o să o rog pe doamna Daniela să îmi facă ceva la păr”. Ce am făcut eu? Am lăsat coafatul copilului în grija doamnei și când veneam să iau fata, făceam schimb de impresii cu Doamna 😉

Ce spune copilul despre școala de vară

Oricât de mulțumită aș fi eu de angajații, patronii și atmosfera de la Elefănțelul curios, cel mai important mi se pare ca fiica mea să fie cea căreia să îi placă acolo.  Așa că am întrebat-o pe Alexia ce i-a plăcut și ce nu i-a plăcut la școala de vară. Mi-a turuit multe multe. În cele ce urmează, redau o parte din toooot ce mi-a spus copilul meu cu logoree…

Ce i-a plăcut copilului la școala de vară de la Elefănțelul curios

  • Mâncarea a fost bună
  • Mi-a plăcut ce făceam la orele de lectură
  • Am făcut foarte multe activități creative și mi-a plăcut foarte foarte mult că ne distram și că doamnele ne ajutau pe fiecare în parte
  • Pentru că am avut atât de multe activități creative, mi se părea că timpul trecea prea repede. D-aia plângeam când veneai să mă iei! Dacă mă plictiseam și nu făceam atât de multe activități, nu îmi plăcea acolo
  • Mi-a plăcut cum vorbeau toți adulții de acolo cu mine
  • Locul de joacă și grădina au fost cele mai frumoase
  • Am învățat două ortograme noi, pe care nu le-am făcut la școală: ”ne-am” și ”ne-a
  • Am învățat multe multe jocuri noi. Mie mi-au plăcut ”Detectivul”, ”Hep-Boing”, ”Samurai”, ”Ghicește colegul”, ”Apă, pământ” și ”Ghicește numărul”
  • Mi-au plăcut toate doamnele și mai mult doamna Daniela

Ce NU i-a plăcut copilului la școala de vară de la Elefănțelul curios

Ei, la NU-uri a trebuit să o trag de limbă pe Alexia și a avut nevoie de mult timp de gândire. Dar singura ei variantă a fost asta: ”Nu mi-a plăcut că erau câțiva copii, patru din mai mult de 20, care deranjau și nu voiau să le asculte pe doamne, ne încurcau, refuzau să facă activitățile, țipau, ne vorbeau mereu”.

În concluzie? Cred că ne facem abonament la Elefănțelul curios pentru fiecare vacanță! Chiar mă bucur că am descoperit acest loc!

Dacă ți-a plăcut (sau nu) ce-am scris, mi-aș dori foarte tare să mi-o spui. Cu un mic comentariu, cu un share, cu un like…
Mă poți urmări și pe Facebook,  Instagram, dar poți da SUBSCRIBE și canalului meu de YouTube. Iar dacă vrei să fii la zi cu postările mele pe blog, poți introduce adresa ta de e-mail acolo unde scrie ”Abonare  via e-mail”. Eu îți mulțumesc frumos că ai intrat pe blog și te mai aștept cu drag.

Join 18.2K other subscribers

1 Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Close