Oul care spală rufe (P)

La cei 4 ani şi jumătate ai ei, e clar că Alexia mea nu mai e un bebeluş. Cel puţin fizic, că de plâns tot mai plânge ca un bebe 😉 Dar care copil nu face asta când şi când, sau mai des? Dar asta (adică vârsta Alexiei) nu m-a împiedicat să încerc, la recomandarea unei prietene, un detergent despre care mi s-a spus că e pentru hainele de bebeluşi. Produsul eco, votat cel mai bun produs de îngrijire pentru copii de Prima Baby & Pregnancy Magazine  din Anglia, m-a tentat din varii motive: este hipoalergenic, nu are parfum şi mi-a plăcut prezentarea inedită. Acestea trei m-au atras după ce l-am văzut pe site-ul babyneeds.ro, cei care aduc în România produsele ECO şi le comercializează la cel mai mic preţ. Ulterior, am citit că produsul este recomandat şi de National Eczema Society din Marea Britanie.

Aşa că am acceptat să intru în joc şi să testez ”oul care spală rufe”, EcoEgg, pe numele lui oficial ;). Caracteristicile tehnice le găsiţi pe site, nu are rost să le copiez aici. Eu vreau doar să vă povestesc cum mi s-a părut şi să vă arăt câteva imagini cu rezultatele obţinute.

I-am dat Alexiei un dres mai vechi, roz, apoi am scos-o pe scara blocului să se plimbe în voie, fără papuci. Sună ciudat, nu? De fapt, am scos pisicile la plimbare, iar Alexia a vrut să le păzească. Aşa că am profitat de ocazie şi am îndemnat-o să îşi murdărească dresul după pofta inimii. Speriată, copila s-a supus testului. Nu ştiu ce-o fi fost în mintea ei când eu, care mereu o disper să nu iasă pe scară fără papuci, de data asta o las desculţă. I-am făcut cu ochiul conspirativ şi am lăsat-o să zburde pe scara blocului. După două zile de ”jegărit” dresul am zis că a venit vremea să-l spăl. Cu ”oul magic”.

Ca un Toma Necredinciosul ce sunt, la o primă spălare, mărturisesc că am folosit balsam, că, deh, cum să spăl rufe şi să le scot din maşină fără să miroasă frumos? Nu am citit instrucţiunile din cutie, aşa că am înghesuit oul printre haine, am programat maşina la 60 de grade şi… Doamne-ajută! După aproape cele două ore cât a durat ciclul de spălare am deschis nerăbdătoare hubloul. Hainele, mult prea multe pentru a permite ”oului” să ”circule” au ieşit curate şi parfumate (de la balsam, fireşte). Dar am mai descoperit pe ici, pe colo ceva pete. Dresul roz nu a ieşit roz curat. Dar, sincer, nu ştiu dacă vreun detergent ar fi reuşit să îl facă la loc. Luaţi de priviţi:

Al doilea experiment l-am făcut după ce am citit instrucţiunile.

Nu am mai umplut cuva maşinii şi nici balsam nu am mai pus. Am zis că nu degeaba au scris oamenii ăia instrucţiunile de utilizare, nu? Pe post de ”cobai” am folosit o bluză de-a Alexiei, pătată de mâncare şi de ceva ”negricios”… Cu o cuvă pe trei sferturi plină, am programat maşina la 40 de grade şi ”Start”.

Când ciclul de spălare s-a terminat, am dat buzna la maşină, curioasă ca un copil. Am scos rufele şi le-am mirosit. Nu era acel miros de detergent, ci de proaspăt, de… ”aer curat”. Am căutat repede bluza-cobai. Rezultatul? Iată-l:

Mai e nevoie de concluzii, sau pozele sunt suficiente? Eu zic că pozele vorbesc de la sine. So, spor la spălat!