În urmă cu aproape doi ani vă povesteam despre prima zi de creşă a Alexiei. Acum am trecut la etapa următoare: grădiniţa. Având în spate experienţa creşei, m-am gândit că nu voi avea emoţii pentru Alexia în prima ei zi de grădi. Ei aş! Am avut. Cu carul! Ieri mi s-a părut că ziua a fost al naibii de lungă. Parcă voia să-mi facă în ciudă! De la ora 7.30 când am dus copilul la grădi şi până la 16, când a luat-o tati, mi s-a părut o veşnicie. Am tot stat cu ochii pe telefon, poate sună careva de la grădi cu vreo veste. Dar n-a sunat nimeni. Pe la 15, tati m-a sunat că se duce să ia fata. “Prea devreme, la ora asta dorm copiii. Ai uitat că ne-au spus că deschid uşile abia după 16? Du-te şi tu la cumpărături, la piaţă, plimbă-te până se face ora de luat copilul!”, zic eu. Clar şi tati era ca mine de agitat şi de nerăbdător.
Prima întâlnire a Alexiei cu grădiniţa şi cu doamnele educatoare, Dorina şi Cristina, s-a produs vineri, 13 septembrie, când, împreună cu tati, am mers “în recunoaştere”. Am vrut să vedem grupa, să întrebăm de ce anume avem nevoie, care e programul. Chestii d-astea. Alexiei i-a plăcut tare mult clasa. Asta pentru că nu erau copii şi a avut jucăriile la dispoziţie cât timp am discutat noi cu educatoarele. Când am ieşit, încercând să o obişnuiesc cu ideea că va merge la grădi, am “îndoctrinat-o” bine: “Vezi mami ce frumos e aici la grădi? Ai jucării multe, o să te joci cu muuulţi copii, doamnele Dorina şi Cristina sunt drăguţe… De luni, o să vii zilnic aici. Îţi place?”. “Da” a venit răspunsul promt al copilului, care nu voia să se dea dus din curtea grădiniţei. Am respirat uşurată când am auzit-o că îi place.
Uşurată am respirat şi în prima zi de grădi, când am dus-o şi ne-am despărţit frumos, fără circ, fără lacrimi. Exact ca în prima zi de creşă. Doar că acum era şi tati cu noi. Ne-a zis “Pa!” şi dusă a fost. Mai greu ne-a fost nouă să plecăm 😉
Seara, ajung acasă şi cer din nou raportul complet al primei zile de grădi, deşi Tibi îmi spusese la telefon ce şi cum imediat ce a luat fata. “Au zis că a fost cuminte, că a mâncat tot, ba chiar a scurs din farfurie în lingură, s-a culcat târziu, a dormit puţin, că abia au trezit-o. Au zis că e căpoasă, aşa cum le-am avertizat, dar că să nu ne facem griji, că o dau ele pe brazdă. Ah, şi, culmea, când educatoarea mai tânără i-a zis să-i dea un pupic de plecare, fii-ta s-a ridicat la ea să o pupe. Apoi, când i-am zis să mă pupe şi pe mine, Alexia s-a strâmbat”, raportează tati. “Am păpat supă, m-am jucat cu copii şi am plâns că a plecat mami la serviciu”, completează şi Alexia. Recunosc, m-a emoţionat când mi-a spus că a plâns după mine.
Azi, day 2. De cum am pomenit cuvântul grădiniţă, fii-mea s-a bosumflat. Am eu bănuiala mea de ce. Bănuieile, mai bine zis. Una ar fi că aici nu-i mai merge ca la creşă, unde educatoarele şi copiii din grupă jucau după cum le cânta ea. Apoi ar mai fi ceva. Cristina, educatoarea tânără, i-a cam tăiat ieri macaroana, la venire. Alexia voia nu ştiu ce magneţi, frumos aranjaţi într-un colţ. Doamna educatoare i-a spus, pe un ton ceva mai autoritar, că magneţii aceia trebuie să-i lase acolo, că îi vor folosi la nu ştiu ce activităţi. În secunda doi, văzând că nu e loc de întors, Alexia vine fuga la mine cu pâra: “Maaaamiii, nu mă lasăă să mă joc”. “Aici, mami, faci ce-ţi spun doamnele Dorina şi Cristina, te rog”. Sincer, mă bucur că educatoarele sunt ceva mai autoritare. Căci la creşă, din punctul meu de vedere, n-a fost deloc bine că au răsfăţat-o şi au ţinut-o în puf.
Revenind la a doua zi de grădi, aceasta s-a lăsat cu lacrimi de crocodil în momentul în care am băgat-o în clasă şi a dat nas în nas cu doamna Cristina. Se pare că şi-a găsit ea naşul! “Nu vaaau a gădănisă, vau a mami a biciu!”, plângea fii-mea agăţându-se de pantalonii mei, în speranţa că o voi lua cu mine la serviciu. Nici după cinci minute de lugu-lugu nu am convins-o să coboare din braţele mele. A convins-o cumva educatoarea, aşa că pitica a coborât din braţe, iar eu am tulit-o mişeleşte. I-am auzit urletul de la parter. Dar nu m-am întors. “Zoe, fi bărbată!”, mi-am spus. Şi am fost! Dar aste nu-nseamnă că nu mă tot frământ: ce-o face fii-mea? Mai plâge? E bine, e tristă?
Ah, şi să vă mai spun că fii-mea a fost “avansată” direct la grupa mijlocie, “Albinuţele”. Mi s-a spus că nu au inclus-o la grupa mică pentru că noi avem experienţa socializării pentru că am fost la creşă. Într-un fel, mă bucur că a intrat la mijlocie, acolo unde cei mai mulţi copii sunt deja obişnuiţi cu venitul la grădi, astfel că educatoarelor le rămân mai puţin plângăcioşi, faţă de cum au doamnele de la grupa mică, unde, cu siguranţă, 90% din copii jelesc de te iau durerile de cap.
Mă poți urmări și pe FACEBOOK, pe INSTAGRAM, dar și pe YOUTUBE (unde te aștept să dai Subscribe).
Te poți abona la NEWSLETTER și vei primi, o dată pe lună, un e-mail de la mine cu o parte dintre articolele publicate.
Eu îți mulțumesc frumos că ai intrat pe blog și te mai aștept cu drag.
Super frumos scris articolul 🙂 Și ai o fetiță tare dulce! O scumpă mică și curajoasă 😉
Mulţam! Asemenea, mami
Noi am mers ieri pentru prima data la gradi si desi fiica-mea mai fusese pe acolo in vizita cand o luam pe surioara ei de acolo, ieri a plans dupa ce am plecat. A promis ca astazi nu va mai plange, dar cand am intrat in clasa si vazut ca aproape toti ceilalti urlau de mama focului, a inceput si ea sa se agate de mine ca nu vrea sa stea, vrea sa mearga cu mine. A luat-o doamna, si eu am fugit cu inima stransa. Am sunat mai devreme si mi-au spus doamnele ca n-a mai plans, s-a jucat si a promis ca maine nu mai plange. Deci ma astept si maine la o repriza de bocit :).
Bafta multa si voua si sa va imprieteniti repede cu gradinita!
Alexia a fost ok în primele 2 minute. Apoi a venit un val de copii, toţi plângăcioşi. Şi, când a văzut că eu şi tati tocmai dădeam să plecăm, a început tam-tam-ul
Asta imi aminteste cum i-a poreclit Eliza pe cei din clasa alaturata, “grupa plangaciosilor” :-)))) Sunt toti mici si plang in fiecare zi, saracii de ei. Si la noi a fost cam greu in prima zi pentru ca i-a schimbat educatoarea, dar s-a adaptat relativ repede, mai degraba eu sunt dezumflata pe tema asta.
Si la noi pe 2 septembrie a fost prima zi de cresa, la nici 1 anisor implinit. In sectorul 4 suntem si noi. Mamici care ati avut copilasii la cresa, cum vi s-a parut meniul lor de acolo, ati fost multumite? Noi avem abia 2 saptamani de cresa si deja am facut o enterocolita, din primele zile nu mi s-a parut meniul adecvat pentru un copil asa mic, la voi cum a fost?
Buna Cristina. la ce gardinita este Alexia, te rog? arata foarte bine interiorul.Multumesc, Alina
La grădiniţa 133, de pe str Stânjeneilor
Buna, ma tin si eu scai de tine, se pare :)… ti-am citit articolul inainte sa o duc pe pitica mea, irina, la cresa, tot la grupa 3, unde a fost si alexia, iar acum, cand cautam pareri despre gradi de pe stanjeneilor, hop si tu (as putea sa spun ca ne tinem scai una de alta :))) ); azi am depus si eu dosarul la gradi, desi acolo mi-au retezat-o cam scurt ca nu prea sunt sanse, ca irina inca nu are 3 ani (face abia pe 3 oct.) pt ca sunt alti copii, multi si mai mari, care se “bat” pe locurile alea. Asa ca am mai bifat 2 optiuni, ca asa tb si am plecat de acolo putin cam dezamagita, dar… asteptam rezultatele si vdm ce si cum…
Pana una, alta, e ok gradi, in general?