Asta ar trebui să pun pe uşa casei mele. Plus “intrați doar pe riscul vostru”. Să vă zic, pe scurt, de ce vreau să pun acest avertisment la uşă. Pisica mea, Kyra, a atacat-o pe vecina. Vecina intrase la noi, la rugamintea mea, ca să îmi închidă veluxurile de la mansardă. Cealaltă pisică a mea, Mica, a atacat-o pe Kyra, care o atacase pe vecina.
Acum să dezvolt.
Zilele trecute, o ploaie neanunţată ameninţa să îmi facă terci patul, covorul, parchetul. Asta pentru că lăsasem veluxurile de la mansardă larg deschise. Am sunat-o pe vecina, rugând-o să îmi închidă geamurile înainte ca potopul să îmi distrugă dormitoarele. Nu era nimeni acasă, aşa că ea era singura mea salvare!
Zis şi făcut!
Deschide femeia uşa, intră, dă fuga sus, în mansardă. În urma ei, Kyra mea cea neprietenoasă cu străinii. Cu vecina nici prin cap nu-mi trecea că va fi neprietenoasă, căci nu era prima oară când femeia ne călca pragul. Cu sau fără noi acasă.
Închide femeia geamurile, dă să coboare scările, însă, la ultima treaptă se împiedică. Legea gravitaţiei îşi face treaba. Vecina pe jos, iar Kyra mea, umflată toată, dă să sară pe vecină. De unde, de neunde, apare Mica. Junioara felină. Nu să sară şi ea pe vecina întinsă pe gresie. Ci să îi blocheze calea Kyrei.
Kyra se sbârlea la vecina, Mica la Kyra. Vecina, împietrită de o aşa primire. A luat repede o pătură de pe fotoliu ca să o folosească pe post de paravan între ea şi pisica turbată. Kyra scuipa. Adică scotea acel sunet de seamănă cu o repetare a litere H – în traducere pentru cei care nu au pisici 😉 Mica îi dădea “lopeţi”. Kyrei. Vecina urcă spre dormitoare, sperând că fiara se va calma dacă nu o va mai vedea.
După câteva momente în care părea că bestia s-a liniştit, vecina coboară din dormitor, în speranţa că va putea ieşi din casă. Cum o vede, Kyra se propteşte în faţa vecinei. Cocoşată, sbârlită, “scuipăcioasă”. Mica, la piciorul vecinei. Să o apere de fiară.
În cele din urmă, Kyra s-a dezumflat. După câteva “lopeţi” primite de la Mica. După ce sora vecinei a intrat şi ea în casă.
Cu aşa atitudine, pot sta liniştită, zic. Pisica mea îmi va apăra casa de hoţi mai ceva ca un dulău feroce!
Îmi cer, din nou, scuze vecinei pentru şocul provocat. Promit să nu mai las veluxurile larg deschise, ca să nu mai fie nevoie să înfrunte fiara!
Acum, să vă prezint blănoasele, protagonistele “măcelului”
Ea e Mica, apărătoarea vecinei
Ea e Kyra, terorista.
Dar pe cuvânt că, cu noi, e cea mai iubitoare şi torcăreaţă pisică. Şi ascultătoare. Şi dresată!
