Săptămâna Internaţională a Alăptării este sărbătorită an de an în perioada 1-7 august. La noi, din păcate, sunt destule guri care spun că a-ţi alăpta copilul în public este un gest obscen. Grotesc. Chiar pornografic, spun minţile bolnave pe care aş avea obrăznicia să le numesc aşa.
Nu-mi pot şterge din minte o imagine. De fapt, comentariul unui individ care a pozat o mamă în tramvai alăptându-şi bebeluşul. Omul era oripilat de imaginea cu iz pornografic la care a fost obligat să asiste în timpul călătoriei.
Eu nu am văzut nimic porno în acea bucată de sân, în mare parte acoperită de capul bebeluşului. Acelaşi lucru au susţinut şi alte sute de oameni care au comentat imaginea. Pornografie era în capul ăluia care, la vederea unui sân, îşi derula în minte imagini din filmele pentru adulţi.
Mă rog, nu are rost să o lungesc cu psihanaliza celor care, la vederea unui sân de mamă în timpul alăptării, au erecţii reale sau virtuale. Da, sunt rea, sunt extremistă în cazul acesta. Şi nu vreau să mă fac bine doar pentru că mamelor li se spune să se ascundă atunci când fac un lucru firesc, natural. Toţi am supt de la sânul mamelor. Sau, mă rog, marea majoritate. Taţii şi mamele celor alăptaţi nu au văzut nimic bolnav, nimic rău în alăptare.
Alăptarea e ceva firesc. E în natura lucrurilor. Aşa cum şi animalele îşi alăptează puii. Aşa cresc puii, cu lapte matern. Puii de om, puii de animale. De ce nu goniţi în şuturi o căţea, o pisică sau orice alt animal care, în stradă, îşi lasă puii să îi ia ţâţele în gură? De ce mamele sunt hulite când îşi alăptează copiii?
Eu nu am avut norocul să îmi pot alăpta copilul mai mult de trei luni. Asta este una dintre frustările pe care le voi duce cu mine în mormânt. Dar mă bucur atât de tare când le văd pe altele hrănindu-şi copiii la piept. Şi văd că fac asta chiar şi în public, sub ploaia de săgeţi venite din privirile trecătorilor.
Da, doamnelor, alăptaţi-vă copiii! E dreptul vostru. Este dreptul copilului să i se dea preţiosul lapte matern atunci când el îl cere. Alăptarea aduce atâtea beneficii!
Susţin alăptarea în public. Şi mă bucur că se doreşte crearea unei legi şi la noi în ţară prin care să li se permită mamelor să faca asta în public. Deşi, sincer, mi-aş fi dorit să nu fie nevoie de o lege care să le permită asta. Ci să fie cumva în firea lucrurilor. Dar, deh, în România e nevoie de legi care să permită lucrurilor fireşti să se întâmple.
Tocmai pentru că susţin această lege am semnat această petiţie. Şi vă rog din tot sufletul să o semnaţi şi voi. Pentru că avem nevoie să intrăm în normalitate!
„Legea aceasta e pentru mame, nu pentru cei care se uită urât la ele atunci când nu-şi lasă copiii să plângă. E o lege care să le protejeze pe ele, să se simtă în siguranţă pentru a face un lucru firesc şi minunat: să îşi hrănească puiul oricând acesta o cere, fără a fi nevoite să se acopere sau să se ascundă prin toalete. Este o lege pentru copii, care nu ştiu să aibă răbdare când li se face foame, sete, frig sau teamă. E o lege pentru normalitate. Mulţumesc tuturor mamelor, taţilor, bunicilor, unchilor şi mătuşilor care semnează petiţia şi susţin legea alăptatului în public.”
O felicit pe Miruna pentru iniţiativă şi sper să se adune cât mai mulţi semnatari.
Şi, dacă tot am scris despre alăptare, cred că merită să vă aruncaţi o privire şi pe articolele despre “războiul” dintre alăptare şi laptele praf. Veţi găsi o multe comentarii pertinente şi poveşti interesante.
Legea asta nu are de a face cu alăptatul, care e permis, ci cu unele mame care o fac.
Așa cum nu mâncăm cu mâna,ca am evoluat, nu plescaim si nu sorbim, ca nu e civilizat, tot așa poți să alaptezi cu bun simt. În loc de lingura, o bluza de alăptat, o eșarfă pe umăr, ca doar nici tie nu ti place să place să se uite unul în gura ta când mesteci.
Însă la noi, pe lângă lipsa “naturală” de educație, mai intervin si altele, încadrate la ostentativ…
Si, desi susțin alăptarea prelungită, nu susțin “nevoia” stringentă a unui copil de 3 ani de a fi alăptat la cerere…
Din punctul meu de vedere, existența acestei legi i-ar face pe cei care consideră că e nefiresc să alăptezi în public să conştientizeze (măcar să li se arate) că nu e normal să le hulească pe cele care îşi alăptează bebeluşii. Mamele ar avea de partea lor o “armă”, ca să zic aşa, pe care să o folosească atunci când sunt puse la zid pentru “neobrăzarea” de a-şi alăpta copiii în public.
Chestia cu pus o batistă/pânză/eşarfă care să acopere sânul şi, automat, capul copilului nu prea mi se pare ok, pentru că, pe căldurile astea, de exemplu, copilul abia respiră… Bluzele pentru alăptare tot lasă la vedere o parte din sân, şi, deci, tot se vor oripila cei care văd acea bucată de piele. Sincer, se face prea mult tamtam pentru un lucru firesc. E vorba de cum am fost îndoctrinaţi în trecut, e vorba despre faptul că încă ne mai dăm pudibonzi. La vederea unei mame care alăptează în public mulţi reacţionează ca atunci când vine vorba de educaţia sexuală. Două subiecte tabu pentru mulţi dintre români.
Cât despre alăptarea după 3 ani, fiecare face cum consideră. Eu, una, sunt de părere că e destul de mare copilul la 3 ani pentru a mai fi alăptat. Dar, repet, asta e părerea mea. Însă, nu mă deranjează să văd la alte mame că îşi alăptează copiii şi după 3 ani. Fiecare îşi creşte copilul cum consideră că e mai bine.