Noutăţi

Azi se împlineşte o săptămână de când s-a externat Tibi. E bine, fizic. Operaţia a reuşit, teama noastră că organismul lui va respinge placa de titan pusă în zona călcâiului s-a spulberat, căci,  se pare, dl organism s-a temut de ameninţările mele (repetate la infinit doar în gând) şi nu a cauzat tot felul de complicaţii. Nu s-a umflat, nu a făcut infecţie… nu nimic rău. Pe lângă cusătura de 18 cm – pe cealaltă parte a piciorului, adică opusă primei operaţii, nenea doctorul i-a mai refăcut lui Tibi şi 10 cm din os dintr-un material special. Nu de alta, dar cam de atât avea el nevoie pentru a-i face “piciorul ca nou”.

De o săptămână, al meu soţ stă în patul memei mele 🙂 ;), căci nu are voie, încă, să se deplaseze. După ce scapă de gipsul de la mână, va învăţa cum e cu mersul în cârje. Până atunci… relache la maximum, până la plictiseală!

Tot la capitolul noutăţi, vă anunţ cu mândrie că de azi, mai bine spus de vreo oră-două, am net. Iar pentru asta îi sunt datoare vândută pe viaţă Roxanei, care a citit postarea mea despre aberaţiile celor de la RCS&RDS (SĂRUT MÂNA MUUULT!) şi care a ştiut pe ce butoane să apese ca să mă rezolve. Azi netul, cablul TV în viitorul apropiat.

O altă noutate. De fapt două despre fii-mea 1. Piticania e iar răcită – la mamaie acasă (unde locuim de la 1 octombrie) e groaznic de frig. Oricât de bine am îmbrăcat fata, tot a răcit 2. Mai avem o măseluţă. Se pare că le-a luat-o înainte caninilor de jos, care în continuare sunt umflaţi şi se văd din ce în ce mai bine prin gingie.

O veste mai puţin plăcută: sunt în pragul unei crize de nervi! Mă lovesc de tot felul de incompetenţi, de tot felul de cereri aberante şi de hârţogăraie de mi s-a acrit. Toate astea pe fondul unei oboseli cronice din cauza căreia abia mai pot dormi.

Am să vă povestesc cât de curând prin ce am trecut cu un preşedinte de bloc idiot, încuiat, îngust la minte, dar şi cât am pătimit pentru obţinerea unei pensii temporare de handicap pentru Tibi (cum m-am simţit ca sclavii ăia înghesuiţi într-un container, uitaţi de lume, lăsaţi în frig, pentru ca mai apoi să fie trataţi ca nişte vite de angajate ale statului care îşi iau salariile din banii noştri).

14 Comments

  1. Multa multa sanatate sotului tau si prichindutei racite, iar tie iti doresc un pic de odihna daca poti sa furi cumva!

  2. Multa sanatate va doresc! Printre atatea greutati, gandeste-te ca este doar o etapa, peste care vei trece! O sa vina si soarele pe strada voastra, nu dispera! Greutatile nu fac altceva decat sa apropie si mai mult oamenii!

    1. Merci Raluca. Soarele, abia la vară 😉

      Sau să îi separe, depinde foooooarte mult de cât de deschişi sunt oamenii, de cât de dispuşi sunt să îşi înveţe lecţia după o astfel de etapă. De fapt, depinde de cât de dispus eşti să îţi dai seama că ceva trebuie schimbat şi să schimbi. Pentru mai bine. Te pup cu drag, ex colega

  3. Multa sanatate pt taticu’ si piticania. Iar tie, incearca sa te odihnesti un pic – un somn bun te poate ajuta sa fi mai relaxata si sa vezi lucrurile mai putin negre. Ai trecut printr-o perioada grea, stres, nopti nedormite, ganduri miii si mii, si organismul isi spune cuvantul acum, cand toate s-au mai asezat. Nu te mai enerva pentru toti cretinii, tampitii si incompetentii. Incearca! Iti va fi mai bine! Si asta e important, sa iti fie tie bine. Mult succes in toate!

  4. Draga mea,alta “distractie” nu ati gasit?Trebuia cautat ceva mai lejer 😀 Glumesc desigur si va doresc toate cele bune.Trece si asta,ai sa vezi,imediat va rasari soarele si pe straduta ta.Pup dulce.

  5. Multa sanatate sotului. Am trecut printr-o chestie similara cu cineva foarte apropiat si este foarte important controlul greutatii corporale, mai ales ca in perioada de recuperare nu prea face miscare si riscul este sa puna chiar mai mult pe el. Mai putine kg inseamna o recuperare mai rapida.

    Cat despre tine….jos palaria 🙂 Gandeste-te ca ce a fost mai rau a trecut si ca familia este sanatoasa (asta e cel mai important). Te pup !

    1. mulțam fain! știu și mă gândesc cu groază la recuperare, mai ales că Tibi este fff maaareee! cât despre ce e mai rău, sincer, cred că de acum încolo începe calvarul, din păcate, iar eu nu știu cât mă vor mai ține nervii… 🙁 Oricum, mulțam pt încurajări

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Close
Scroll Up
%d bloggers like this: