NENOROCITUL ĂLA DE BLOGGER MĂ PĂCĂLEȘTE CU TEXTELE PUBLICITARE. NU-L MAI CITESC!

Să marcăm sau nu cu P textele publicitare? O întrebare ce împarte blogosfera în tabere. La fel și pe cititori. Sunt conștientă că prin postarea asta mă pot lega la cap. Prin ceea ce urmează să scriu. Dar, simt nevoia să dau din casă. Și să aflu ce ziceți voi, cititorii de blog.

La cea de-a treia ediție de Digital Parents Talks am dezbătut multe, chiar foarte multe subiecte arzătoare atât pentru publicul care intră pe bloguri, cât și pentru noi, cei care scriem pe ele. Cât de safe este să pui pe net poze cu copiii din dotare a fost unul dintre subiectele delicate. Am scris despre asta. Publicitatea pe bloguri, un alt subiect încins ca și cărbunii luați cu mânile goale din foc.

Publicitate cu orice preț?

Că, ce să vezi, bloggeri mai câștigă și ei un bănuț din ce scriu de zor pe blogurile lor. Mi se pare și firesc, până la urmă, să fii plătit, să faci publicitate. Este, totuși, o muncă. Pentru unii, singura, pentru alții, o a doua sursă de venit.

Însă, felul în care o face fiecare este o altă ciorbă de pește. Nu comentez cum aleg unii să facă reclame, este strict treaba lor ce promovează și dacă & cât cred în ceea ce promovează. Eu nu mă uit peste gard.

Pot băga mâna în foc doar pentru mine. Că am promovat doar chestii în care am crezut, pe care le-am folosit, care m-au cucerit. Nu publicitate cu orice preț, de dragul banilor! Nu minciuni ambalate în fraze frumoase, siropoase, doar pentru câteva sute de euro în plus la venitul familiei.

Dar, nu pot să nu mă oftic când mi se aruncă-n față cu replica: ”A, faci reclamă? Deci, vrei să mă păcălești! Ești o prefăcută. Scrii verzi și uscate aici, apoi, hop, îmi bagi reclama pe gât”. ”Nu am să te mai citesc, pentru că faci reclamă la produsul X sau Y”.

De partea astalaltă de gard simt că este nevoie de câteva precizări. Da, fac publicitate pentru că, ce să vezi, mă bucur de niște bănuți în plus. Facturi am și eu, ca toți cei care citiți. Rate la bancă am și eu, ca majoritatea românilor. Un leu în plus mă face să mă simt în siguranță. Un cadou venit de la firma cutare mă bucură. Mă bucur de bucuria copilului, pentru că multe dintre ele sunt, de fapt, pentru ea.

Nimeni nu păcălește pe nimeni

Da, fac reclame, dar, așa cum spuneam mai sus, doar dacă eu cred în ce urmează să promovez. NU vâr pe gât nimănui ceva. Există mouse, există un X în partea de sus a ferestrei. Închide-o. Nu mă voi supăra. Dacă nu vrei să citești un text plămădit, dospit, documentat și personalizat despre un anumit produs, ești liber să închzi fereastra.

Nu ai de ce să simți că eu, bloggerul, îți vâr reclama pe gât. Nu îți pun cuțitul la os ca să cumperi produsul despre care scriu. Eu doar îți ofer informația. Deciziile le iei tu: citești, cumperi. Nu citești, nu cumperi. Citești, nu cumperi. Sunt N combinații.

Am citit multe texte publicitare pe bloguri. Și, culmea, nu am murit din asta. Citindu-le, am aflat că există produse mai bune decât cele pe care le foloseam. Am ales să le cumpăr pe unele. Pe altele, nu.

Din unele reclame, marcate sau nu cu P, am aflat informații interesante. Asta datorită textelor bine documentate.  Căci, ce să vezi, pentru un text publicitar se muncește mult mai mult. Aloci timp documentării, suni sponsorul pentru lămuriri suplimentare, cauți să oferi răspunsuri pertinente celor care comentează.

De ce aleg unii bloggeri să nu pună P în dreptul textelor publicitare?

Răspunsul e simplu. Pentru că, oricât de frumoase și muncite sunt textele lor, acel P îi face pe cei mai mulți să nu deschidă un link. Link ce îi va duce către un text ce poate avea și rol informativ, până la urmă. Un text în care bloggerul își povestește experiența cu un produs. Experiență din care cititorul ar putea învăța ceva.

Pentru că, din păcate, mare parte dintre cei care îți dau bani să le faci reclamă vor și cifre. Cifre de trafic, de vizualizări, de commenturi, de share-uri. Căci, oricât de muncit și de frumos scris este un text, banii lor se dau în funcție de rezultate, nu de numărul de lacrimi vărsate în fața unui text. De aceea, fiecare commnent, like, share este important pentru un blogger.

Să marcăm sau nu cu P textele publicitare?

Până aici, v-am spus cum stau lucrurile de partea noastră de gard, a bloggerilor care publicăm și texte publicitare. Repet, dacă unii aleg să o facă într-un fel sau altul, nu trebuie să fim toți băgați în aceeași oală. Aceea a celor care vor să păcălească cititorul.

Aș vrea să știu și cum vedeți voi lucrurile, dincolo de ecran. Cât de tare vă deranjează să citiți/descoperiți un text publicitar nemarcat cu P? Cât de interesați ați mai fi să accesați un text cu P în coadă? Și cât de sincer credeți că poate fi un text publicitar?

Toate aceste întrebări vi le pun în primul rând vizavi de blogul meu. Pentru că, așa cum am zis, nu mă uit peste gard dacă alți bloggeri marchează sau nu textele publicitare. Este strict problema lor și nu vin eu să spun cuiva ce să facă în propria casă. Eu vreau să știu doar percepția voastră vizavi de publicitatea de pe blogul meu. Și mi-aș dori să lăsați comentarii la această postare. Neplătită 😉

Mulțumescu-vă!


Digital Parents Talks e o întâlnire a bloggerilor de parenting (din România). Evenimentul a avut loc cu sprijinul sponsorilor Philips Avent, Animax DGASPC sector 6 – Centrul De Recreere şi Dezvoltare Personală “Palatul Copiilor” Sector 6, Skin Novels (producători români de săpunuri 100% naturale, create manual), Gerlinea Romania, Ana Pan, Centrul Comercial Auchan, Cristina Nichitus Ronceaa – Photography Studio – Kids & Family.
Storytelling a fost tema celei de-a treia ediții a întâlnitii Digital Parents Talks, organizată de Parenting PR.  Liviana Tane, jurnalist cu o experiență de 15 ani în televiziune, bursier CNN, a fost cea care ne-a spus cum se scriu poveștile. Iar Ana ne-a povestit cum a făcut trecere de la jurnalist la blogger.

 

Dacă ți-a plăcut (sau nu) ce-am scris, mi-aș dori foarte tare să mi-o spui. Cu un mic comentariu, cu un share, cu un like… Mă găsești și pe Facebook și pe Instagram. Iar dacă vrei să fii la zi cu postările mele, poți introduce adresa ta de e-mail acolo unde scrie ”Abonare  via e-mail”. Eu îți mulțumesc frumos că ai intrat pe blog și te mai aștept cu drag.

13 Comments

  1. Eu ca cititor le citesc indiferent de “P”. Atata timp cat subiectul este interesant pentru mine, eu o sa-l citesc. Una dintre mamele bloggerite pe care le citesc cel mai des, nu-si marcheaza cu P articolele si nu m-a dezamagit niciodata, articolele ei sunt la fel de bune fie ca sunt platite sau nu!

  2. Sincer…nu vad sensul. Nu inteleg de ce sa pui P daca, stiu eu…fai un review la un produs, daca mentionezi ca ai folosit in reteta X ingredientul de la Y.
    Nu mi se pare ca e chiar publicitate. Mai degraba poate fi considerata o recomandare. Si eu in casa mea recomand ce vreau, ce imi place. Ca de aia am libertate.
    Apoi sa nu mai zic si de faptul ca tocmai am lasat vreo 500 de ron la cei de la host pentru gazduire si reinnoire domeniu. Plus alte cheltuieli.
    Deci cui nu ii convine ce scriu eu, e liber sa nu citeasca si eventual sa faca donatii pentru mentinerea siteului :p
    Dar stim cu totii… carcotasii si invidiosii nu vor disparea niciodata… asa ca…

  3. Buna! Eu sunt mult prea proaspata in lumea asta a bloggingului si nu am ce sa spun despre publicitatea la mine pe blog pentru ca inca nu m-a contactat nimeni pentru a face asa ceva. Din punct de vedere al cititorului insa pot spune ca nu ma deranjeaza sa citesc un articol publicitar daca este un produs/serviciu ce ma intereseaza. Cu sau fara P eu le citesc si au fost multe situatiile in care am achizitionat in urma unor astfel de articole. Legat de cat de bune au fost produsele pentru mine: totul este relativ; pentru tine poate chiar a fost bun iar pentru mine se dovedeste a nu fi chiar asa. Oricum, continua sa faci cum simti. Haterii vor exista mereu ?.

  4. Sunt agentii de advertising care prin contract te obliga sa NU marchezi articolele ca publicitare. Nu, nu sunt de acord cu acel P, pentru ca alunga cititorii care si asa sunt putini la advertoriale (ma rog, vorbesc in dreptul meu, am cele mai putine vizualizari la advertoriale, o medie de cateva sute pe articol; putine astfel de articole sar de mia de vizualizari, chiar daca e vb de produse testate de mine si nu de articole platite – asta cred ca e general valabil, nici eu nu citesc blogurile de review-uri pt ca pur si simplu nu-mi place reclama ca idee, iar incercarea de a convinge pe cineva sa cumpere ceva ce, de fapt, nu doreste, mi-e si mai nesuferita, deci …). Oricum lumea isi da seama – cred – cand un articol e advertorial. Altfel, cum explici ca pe acelasi blog articolele din nisa au zeci si sute de mii de vizualizari iar advertorialele abia respira? 🙂

    1. @Oana D. Eu nu am întâlnit agenții care să mă oblige să nu pun P. Un advertorial, cel puțin în cazul meu, nu e acel text prin care încerc să conving pe cineva să cumpere ce nu își dorește. Oamenii au discernământ și puterea să aleagă dacă vor cumpăra sau nu produsul despre care am scris. Mi se pare cam aiurea să crezi că, citind un advertorial, cel care l-a scris te pune/te obligă să cumperi produsul despre care a scris. Pur și simplu te ANUNȚĂ că exită acel produs, care are niște caracteristici, care pe el, bloggerul, l-a ajutat să… și să… Iar tu, cel care citești ALEGI DACĂ SĂ CUMPERI SAU NU. Nimeni nu bagă pe gât nimic nimănui. Dacă nu dorești un lucru, pur și simplu nu îl iei, oricâte texte ai găsi scrise despre acel lucru. TU ai liberul arbitru, nu cel care scrie.

  5. In calitate de cititoare de bloguri, chiar nu ma intereseaza daca este pus (P) sau nu. In paginile revistelor pentru femei se face publicitate la greu, de exemplu. Pe fiecare pagina aproape apare numele unui brand. Iar pe revista dai bani sa o citesti. Pe blog este simplu. Nu iti convine, inchizi pagina.

    1. Exact, revistele sunt pline de reclame. Fără P. Pagini în care ți se arată haine, produse cosmetice și altele. Revistele sunt susținute financiar de un trust. Dar noi, bloggerii, suntem susținuți de… noi. Să ai un blog înseamnă să scoți niște bani din buzunar, bani pe care nu îi găsești pe stradă. De aceea advertorialele sunt mai mult decât binevenite. Cum alege fiecare să facă reclamă pe blogul său este fix treaba lui. Merci, Carmen

  6. sa fim seriosi,a cum publicitatea e peste tot. si infilmele actuale sunt produse ale marcilor ce ajuta la producerea filmului. nici eu nu le marchez, dar nu dintr un calcul anume ci pur si simplu nu vad rostul. dar atunci cand am scris despre un magazin de produse pentru pescuit si am primit comentarii de multumiri , comentarii de la oameni care se vedea ca stiu ce i cu produsele alea, am inteles ca fac bine ce fac.
    nu accept sa scriu despre produse care nu sunt pe calapodul meu, in care nu cred, poate si pentru ca tonul blogului meu este in genere pozitiv si nu as putea sa o iau pe aratura doar ca sa zic ceva si sa iau un ban.
    dar pana la urma imi ilustrez articolele cu imagini ale produselor si ale brandului si e mai mult decat evident ca e si despre asta.

  7. Acea atentionare va face, asa cum ai spus, vizitatorii sa nu citeasca articolul, mai ales pe cei noi care nu sctiu cum realizeztu acele articole.
    Da, sunt total impotriva acelui P la bloggerii care scriu cu adevarat. La urma urmei ca pui un link intr-un articol scris din experienta ta de viata si nu pentru a vinde nu inseamna ca gata este reclama.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Close
Scroll Up
%d bloggers like this: