Galeria oamenilor remarcabili de la catedră, pe care vreau să o construiesc în cadrul campaniei #ProfesorPentruViitor, nu are cum să nu includă și numele doamnei Mirela Tanc, profesoară de limba și literatura română la clasele V-VIII la Școala Gimnazială Oltea Doamna, din Oradea. O simplă căutare pe Google după numele doamnei Mirela Tanc va afișa sute de pagini cu realizările domniei sale în educație. O simplă privire pe pagina sa de Facebook vă va arăta cât de multe lucruri frumoase și importante a făcut și continuă să facă doamna profesoară.
Faptul că domnia sa a acceptat să se alăture campaniei mele, #ProfesorPentruViitor, este dincolo de orice vis. Imaginați-vă cum v-ați simți dacă unul dintre oamenii nominalițat la Premiile Oscar, sau la Premiile Nobel, v-ar felicita pentru o idee de-ale voastre și ar accepa să vi se alăture… Cât de emoționați și de fericiți ați fi? Ei bine, vă mărturisesc că eu, personal, am tremurat și încă mai tremur, acum, când scriu acest text. De bucurie, de emoție, de fericire.
Sunt atât de multe lucruri de spus despre activitatea doamnei Mirela Tanc, încât doar prezentarea activității sale s-ar întinde pe sute, mii de rânduri. Dar, pentru că îmi doresc să vă bucurați de interviul pe care domnia sa mi l-a acordat, am ales ca în articolele dedicate doamnei profesoare Mirela Tanc să includ cât mai multe linkuri despre persoanele și activitățile la care se face referire în seria articolelor cu domnia sa. Și, pentru că discuția noastră despre școala românească, despre metodele de predare și despre oamenii pe care i-a întâlnit se întinde pe 13 pagini A4, am decis ca acest capitol dedicat doamnei Tanc în campania #ProfesorPentruViitor să îl împart în TREI articole.
Mirela Tanc este singurul dascăl din România care a fost de DOUĂ ORI nominalizat la ”Global Teacher Prize” – echivalentul Oscarurilor în educație, dacă vreți, sau un fel de Premiul Nobel pentru profesori.
Gala Global Teacher Prize este organizată de Varkey Foundation din dorința de a promova, încuraja si răsplăti profesorii din lumea-ntreagă pentru eforturile și contribuția lor. În fiecare an, pe lista nominalizărilor se află 50 de profesori din toată lumea, dintre care doar 10 intră în cursa pentru marele premiu în valoare de un milion de dolari.
Totodată, Mirela Tanc se află prin cei nouă câştigători ai premiului “Global e-Innovation Award – 2017″ de la MUGU International Foundation (MIF), India.
Gigantul Microsoft a numit-o pe Mirela Tanc cea mai eficientă profesoară din Europa Centrală și de Est, pentru modul în care folosește tehnologia modernă la predare. Practic, această profesoară a transformat orele sale de gramatică și de literatură într-o joacă. Sau, mai bine zis, într-un joc.
Domnia sa a înțeles cât de importantă este tehnologia în viața elevilor de astăzi și a schimbat metoda clasică a predării lecțiilor. Astfel, cu ajutorul celui mai popular joc în rândul copiilor, gramatica și literatura română au fost integrate în celebrul joc Minecraft. De exemplu, vă imaginați cum ar arăta Poiana lui Iocan din ”Moromeții” (de Marin Preda) construită în Minecraft? Ei bine, elevii săi au făcut-o. Știați că poți învăța despre atribut, de exemplu, tot cu ajutorul Minecraft?
Cât de eficientă este metoda de predare a doamnei profesoare Mirela Tanc? Rezultatele obținute de elevii săi vorbesc de la sine. Din 61 de elevi formați de domnia sa, notele obținute de aceștia la Evaluarea Națională arată astfel:
- Șapte elevi cu note între 7-7.95
- 13 elevi cu note între 8-8.95
- 30 de elevi cu note între 9-9.90
- 11 elevi de nota 10!
Dar nu numai orele sale de română sunt bazate pe tehnologie, ci și acelea de dirigenție. De altfel, Mirela Tanc este unul din cei doi profesori de masterat Skype din România. Elevii săi au învățat ce înseamnă responsabilitatea față de planeta noastră, de exemplu. Cu ajutorul comunicării video, au aflat despre tradițiile din alte țări, au vorbit chiar și cu autori de cărți din străinătate, au vizitat o fermă din Kenya…
Acestea sunt doar câteva exemple din ce se poate face la clase cu ajutorul tehnologiei moderne… dacă există interes și dorința de a aduce învățământul din trecut în prezent…
Pe 10 septembrie, profesoara Mirela Tanc a fost desemnată una dintre câștigătoarele selecției naționale de bune practici în educație, nivelurile primar și gimnazial – „Creatori de educație”, ediția 2019, secțiunea: ”Învățământ gimnazial”. Alături de domnia sa, printre câștigătoarele acestui concurs se mai află alte două doamne din campania #ProfesorPentruViitor: Mirela Barcan și Consuela Colțan, ambele la secțiunea: ”Popularitate (cele mai votate proiecte în mediul online)”.
Acestea fiind scrise, vă invit să citiți prima parte a interviului cu Mirela Tanc, profesoara de Limba și Literatura Română la clasele V-VIII, Școala Gimnazială Oltea Doamna, din Oradea.
Ați fost numită, de Microsoft, cea mai eficientă profesoară din Europa Centrală. Ați fost de două ori nominalizată la ”Oscarul” învățământului. Ce înseamnă aceste realizări pentru dumneavoastră?
Pentru mine reprezintă recunoașterea eforturilor susținute, pentru că, da, și noi avem nevoie de recunoaștere, de apreciere, de confirmare că ești pe drumul cel bun. Și da, asta lipsește mult în sistemul educațional românesc. Nu ne știm valoriza performerii. În schimb, o fac excepțional cei de dincolo. Vă mărturisesc că m-am simțit cu adevărat ca la Oscar alături de toți cei prezenți, am simțit cu adevărat că PROFESORII CONTEAZĂ. #TeachersMatter
Povestiți-ne despre întâlnirea dvs cu Rashmi Kathuria, vă rog.
Rashmi Kathuria a fost una dintre personele de la care am învățat foarte mult, ca om, ca profesor, ca mentor. Ea m-a învățat să-mi organizez mai bine timpul. Mă întreabă și azi colegele cum pot face atâtea… prin gestionarea eficientă a timpului. De la ea am învățat să nu-mi fie teamă să-mi fac cunoscută munca. La noi, la români, există o teamă de ”ce vor spune cei din jurul tău”, teamă că îți va fi analizată și făcută praf toată activitatea. Am văzut în întâlnirile mele profesori foarte bine cotați greșind, dar care erau foarte relaxați… pentru că sunt oameni, nu roboți care să execute perfect niște sarcini.
Rashmi Kathuria este cea care mi-a admirat munca. Mi-a spus că ideile mele, munca mea nu sunt mai prejos ca ale profesorilor premiați pe care ea îi cunoaște (este recunoscută la nivel global pe lista scurtă a Global Teacher Prize). Asta mi-a dat încredere să-mi împărtășesc munca educativă cu alți profesori.
Care sunt nevoile elevilor de astăzi pentru o învățare efecientă?
Elevii de azi au alte nevoi, de altfel și cerințele societății sunt altele. Azi, trebuie să ne axăm pe formarea de competențe relevante pentru piața muncii. Azi, elevii nu trebuie doar să reproducă un conținut, ci trebuie să știe unde să îl folosescă. Elevii trebuie motivați. Ori azi, să îi atragi spre învățătură, cu atâtea tentații în jur, e foarte greu.
Sunt mulți părinți care consideră că internetul le face rău și, ca urmare, le interzic copiilor accesul sau îi lasă să navigheze pe net cu program. Care este părerea dvs la acest capitol și ce recomandări aveți?
Internetul, ca orice, folosit fără o direcție, e dăunător. EDUCAȚIA este răspunsul la TOATE PROBLEMELE. Unii părinți folosesc internetul ca dădacă ieftină, dar care devine cea mai scumpă… Acest studiu grozav al celor de la Salvați copiii o demonstrează. Copiii sunt vulnerabili, pentru ei internetul este cel care le oferă rapid satisfacție emoțională sau „well being”. Noi, adulții, avem sarcina de a le educa gusturile și filtra conținutul.
Ce metode aveți de a-i face pe elevi să învețe, să înteleagă și să iubească literatura și gramatica limbii române, acest ”balaur” greu de domesticit?
Folosesc jocul și proiectele ca metodă de predare și găsesc căi ingenioase de a le integra în programa școlară. Vă dau doar câteva exemple: Le-am cerut elevilor pasionați de jocul Minecraft (spre surprinderea mea, aproape toți…) să creeze în acesta secvențele preferate din cartea X. Astfel, am reușit să îi conving să citească, deoarece pentru a crea secvența, trebuia să se pregătească. Ori asta însemna SĂ CITEASCĂ… ceea ce nu reușeam nicicum altfel.
Alt exemplu pe care elevii mei îl vor ține minte toată viața lor este activitatea în care am învățat să creăm personaje literare de o scriitoare din America. O altă activitate minunată: întâlnirea cu scriitoarea Tricia Brown din Alaska.
După ce doamna ne-a prezentat ultima ei carte în care am identificat unele similitudini cu basmul pe care tocmai l-am studiat la școală, am valorificat activitatea la maximum: am identificat asemănări și deosebiri între basmul inuit și basmele românești.
Așa elevii fixează mai bine cunoștințele de la clasă. Cred că jocul este oportun tuturor claselor, doar să știm să îl adaptăm necesităților de vârstă.
Din punctul dvs de vedere, pe ce loc se clasează sistemul românesc de educație în UE?
Chiar dacă ne situăm departe de primele locuri, cred că depinde de noi, de dascăli, să facem mai multe. Din păcate, România nu prea există pe harta educațională globală. Ba da. Există! Romania e țara UE cu cei mai slab pregătiți profesori, cea mai mică finanțare, cei mai puțini studenti și în care elevii de la sate sunt condamnați la eșec. Există la nivel european, la nivel de statistici negative: ocupăm ultimul loc la integrarea digitală și locul 1 la numărul de analfabeti digitali.
Cum vedeți dumneavoastră rolul de profesor?
O mare problemă pentru noi și pentru sistemul de educație este faptul că felul în care am fost pregătiți în facultate și în timpul carierei noastre nu ne ajută să ajungem la mintea și la atenția copiilor de astăzi, că mulți dintre profesori nu sunt învățați să construiască relații cu elevii lor, să îi înțeleagă, să îi motiveze. Astfel ajung “să piardă clasa”. Și nu este nevoie de mai mult de trei ore ca să pierzi o clasă.
Acum, în anul 2019, comunicăm altfel: în fotografii, în videoclipuri, în tweeturi de 140 de caractere. Deci, avem nevoie de noi tehnici de comunicare. Elevii, născuți în epoca hyper-linkului și a căutării instantanee pe Google, tind să-și piardă repede răbdarea în fața unor profesori care încă se mai cred depozitarii cunoașterii și continuă să dicteze din manuale și cărți ce n-au cunoscut încă revoluția multi-media. Vă puteți imagina cât de „slow-motion” trebuie să li se pară o oră de 50 de minute de expunere, când ei nu mai au răbdare să vizioneze un clip video de 5 minute!? De noi, de profesori, depinde ce moștenire le lăsăm elevilor noștri pentru ca ei, la rândul lor, să devină agenţi de schimbare.
Din seria interviurilor cu profesoara Mirela Tanc mai poți citi:
*** Mirela Tanc: ”Elevii sunt din ce în ce mai plictisiți la școală”. Soluția anti-plictiseală e (și) la profesori** Jocurile pe calculator, ca metodă de predare în școli. Se întâmplă și în România!
Dacă ți-a plăcut (sau nu) ce-am scris, mi-aș dori foarte tare să mi-o spui. Cu un mic comentariu, cu un share, cu un like…
Mă poți urmări și pe Facebook, Instagram, dar poți da SUBSCRIBE și canalului meu de YouTube. Iar dacă vrei să fii la zi cu postările mele pe blog, poți introduce adresa ta de e-mail acolo unde scrie ”Abonare via e-mail”. Eu îți mulțumesc frumos că ai intrat pe blog și te mai aștept cu drag.
