Ei bine da, aşa mi-a spus copila din prim-plan din imaginea de mai jos la spectacolul ”Am o căsuţă mică” al talentaţilor actori din Gaşca Zurli. A fost cel mai tare compliment EVER care mi s-a făcut! Vero Căliman, păzea! Ai concurenţă! 😉 Mărturisesc că mi-ar plăcea să fiu un fel de fetiţă Zurli, sau orice alt personaj Zurli. De ce? Păi simplu: la cât de iubiţi sunt cei din gaşca zurlie n-ai cum să nu-ţi doreşti să fii în pielea lor. Iar dragostea copiilor, se ştie, e una sinceră, dintr-un suflet pur.
De cum am cunoscut-o pe Fetiţa Zurli, am visat la nişte corniţe ca ale ei, Dar, putoare fiind, nu mi-am făcut. Oricum, sigur nu-mi ieşeau la fel. Aşa că duminică dimineaţă am plecat de-acasă cu gândul să-mi cumpăr nu doar CD-ul cu căsuţa mică, ci şi corniţe. O pereche eu, o pereche fii-mea. Mai nerăbdătoare să le port am fost eu. Alexia nu era atât de decisă, dar s-a răzgândit de cum m-a văzut cu ele pe cap: ”Mami, tlebuie să avem amândouă cornise, nu doar tu, că tu eşti oameni mare”… Ei, i-am explicat eu că, atunci când merg cu ea la Zurli nu mai sunt ”oameni mare”, ci un copil mai mare. Asta pentru că spectacolele Zurli mă trimit înapoi în timp, în perioada copilăriei şi mă fac să mă simt excelent, mă ajută să redevin copil preţ de o oră. Şi mă bucur al naibii de tare când se întâmplă asta!
De cum am intrat în sala de spectacole a Palatului Naţional al Copiilor, o urc pe Alexia pe scenă, să se zbenguie alături de ceilalţi copii, apoi eu plec să las pe scaunele noastre bagajele – geantă, rucsac, haine, sticle… Adulţii îmi tot zâmbeau şi eu nu ştiam de ce, că doar nu eram vreo vedetă pe care ei să o recunoască. Apoi, mă duc să îi fac galerie copchilului. O drăguţă mică, la vreo 2 ani şi o idee, vine toată un zâmbet la mine. Ne conversăm, împărţim zâmbete, apoi merg cu Alexia cea geloasă la locurile noastre. Micuţa fuga după mine, urmată de mama ei, care-i spunea: ”Mami, nu e ea Fetiţa Zurli, uite, are şi ea o fetiţă – apoi către mine – V-a văzut cu corniţele alea şi a zis că sunteţi Fetiţa Zurli şi voia să vă jucaţi cu ea”. Păi se ne jucăm, zic! La finele spectacolului ghiciţi ce? Mititica a venit iar la mine 🙂 Păi cum să nu mă simt mândră? Apoi m-am dumirit de ce îmi zâmbeau adulţii: aveam corniţe pe cap…
Spectacolul a fost fantastic, cum altfel? Am cântat, am dansat, am râs, am tras învăţăminte. De exemplu, acasă, când tati a vrut să-i dea ciocolată, Alexia a spus că nu e sănătoasă, că Vura Vura (aka Tura Vura) a zis că nu mai mănâncă ciocolată şi cartofi prăjiţi pentru că aşa i-a zis Milela (aka Tanti Prezentatoarea). Dar, fireşte, a uitat asta repede, şi a înfulecat ciocolata. A avut voie, că doar era ziua ei de naştere.
La spectacol, Alexia s-a uitat aşa:
Şi ne-am hlizit aşa
Finalul a fost, cum altfel, cu multe confetti, pe care Alexia a vrut să le adune să le ducă acasă.
Cum nu avea buzunare, a găsit soluţia perfectă:
Pentru cei care (încă) nu au mers la spectacolele Zurli, iată aici un mic mic demo. Asta ca să vă fac poftă!
Zurli nu înseamnă doar ce vedem noi, ce văd copiii noştri pe scenă, ci înseamnă şi o groază de oameni ”ascunşi”, care se ocupă de partea nevăzută a lucrurilor, oamenii din spate, cum se spune generic. Ei bine, i-am observat pe câţiva dintre ei pe marginea scenei, cântând şi dansând de mama focului pe muzica de copii. E clar, Zurli e un fel de a fi, e în sânge, e o boală contagioasă pe care te bucuri că o ai. Eu, una, m-am îmbolnăvit de ”zurlită” şi nu-mi pare rău! Ei bine, iată-le pe câteva dintre fetele ”din spate”, printre ele şi Maya, fiica adolescentă a Mirelei Retegan, ”mama Zurli”
După spectacol, am dat o fugă în Parcul Lumea Copiilor din spatele Palatului Copiilor. Ne-am plimbat, dar am şi participat la o mare nebunie (în sensul frumos al cuvântului). Zurlii au pus la cale un flashmob pentru filmarea clipului piesei ”Am o căsuţă mică”. Nu am zăbovit noi prea mult, pentru că aniversata a dat semne de oboseală, plus că era nerăbdătoare să ajungă acasă să pregătim ”petlecelea”. Dar, cât a stat, s-a făcut oarecum remarcată. O vedeţi careva?
Poate poza asta vă ajută…
Mai multe imagini din timpul spectacolului, dar şi de la filmarea clipului găsiţi AICI.
Cat am putut sa rad, sa bat din palme!!! Parca am fost acolo !! Super spectacolul iar sarbatosita o scumpete, asa cum este ea de regula, bineinteles ca si mami este speciala…! 🙂
Mulţumiiim! Da, spectacolul e suuuper!
a fost frumos…am fost si noi 🙂 Acum ne-a intrat si noua in sange , mai ales de cand avem cd-ul.
Vezi, am zis eu că e suficient să mergi la un spectacol de-al lor, că te îndrăgosteşti iremediabil de ei