Înainte de a-ți face site sau blog, gândește-te ce vrei să faci cu el. Pe termen lung

Acum ceva vreme am fost la ceea ce mie îmi place să numesc ”Școala de blogging”. Un loc de întâlnire al celor care au cel puțin un site sau un blog. ”Digital Parents Talks” este denumirea oficială a întâlnirilor între noi, cei din online. Un eveniment aflat la început de drum, organizat de Ana, Mămica Urbană și de a ei agenție, Parenting PR.

Eu am participat la cea de-a doua ediție și rău îmi pare că nu am ajuns la prima. De ce spun asta? Pentru că mi s-a părut absolut minunat. Și nu fac risipă de cuvinte frumoase. Chiar m-am simțit ca făcând parte din… familie.

Din 2010, de când am intrat în lumea asta a bloggerilor, am tot participat la întâlniri de ”training” pentru cei din online. Ce-i drept, toate gratuite. Și tot aud în breasla asta că informația costă bani, că nimic nu este gratis, că secretele bloggingului se dezvăluie la cursurile pe bani, nu la evenimentele gratuite. Ce-i drept, de la fiecare întâlnire a posesorilor de blog sau site-uri am învățat câte ceva, chiar dacă nu s-a spus lucrurilor pe nume de la tribună…

Dar, spre deosebire de marile evenimente dedicate oamenilor din online, de la Digital Parents Talks am venit acasă cu tolba plină de informații. Primite gratis! Oferite de cei care au înțeles că în lumea asta este loc pentru toți. Și nu are rost să facem pe prețioșii și să oferim discursuri pompoase, dar care să nu corespundă așteptărilor publicului.

A doua ediție Digital Parents Talks a fost despre ”Cum să îți gestionezi blogul. Pași spre monetizare”. Vorbitori au fost:

Paul Olteanu – senior trainer, coach specializat în comunicare, psihologie comportamentală și procese de transformare. Tema: Branding personal pentru monetizare

Laura Dumitrescu, Marketing & PR Executive Turner Romania, Bulgaria & Balkans. Tema: Implicarea bloggerilor în campaniile de rebranding

Lavinia Pavel, Strategic Partner #ParentingPR. Tema: Cum putem să ne optimizăm munca în online?

Raluca Motoca, Digital Marketing Manager la Immochan Romania. Tema: Despre comunități și importanța offline-ului într-o lume digitală 

digital-parents-talks-blog

De la fiecare vorbitor am aflat lucruri noi și mi-am reconfirmat chestii pe care le știam, le intuiam. Mă grăbesc să trag acum concluzia, pentru că vreau să continui abordarea ceva mai personal. Deci, pe scurt, Digital Parents Talks este de departe cea mai practică întâlnire pentru nișa de parenting din online. Și asta din mai multe motive:

  • s-a discutat concret, nu generalități, nu au fost bilanțuri informative
  • s-au pus întrebări la subiect și s-a răspuns pe măsură
  • atmosfera a fost EXTRAORDINARĂ! Ne-am simțit ca într-o familie. Și nu ca la un eveniment unde cei mici vin să prindă firimiturile de informații oferite de cei mari

Despre ce s-a discutat, concret, puteți citi la Miruna și la Cristina. Nu repet ce au scris și ele.

Așa cum spuneam mai devreme, aș dori o abordare mai personală a subiectului. Și asta pentru că la întâlnire s-au tot vehiculat idei precum:

Mie mi-a fost ușor, pentru că lucrez în presă.

Noi, ăștia mici, la început, cum ne putem face auziți?

Scriu pe blog TOT ce-mi trece prin cap, TOT ce mi se întâmplă?

Mi-am făcut blog, când încep să curgă banii?

Îmi păcălesc cititorii dacă accept să scriu texte publicitare?

Vă avertizez, va fi un text lung. Unul în care vreau să mă… ”spovedesc”. Unul în care să ofer răspunsuri întrebărilor de mai sus, povestind cum a fost drumul în online pentru mine.

Începutul…

digital-parents-talks2 - blog

Am început acest blog în 2010, prin decembrie. Eram în concediu de creștere a copilului și simțeam nevoia să scriu. Dar nu la ziar. Căci lucram, pe atunci, la un tabloid. Nu voiam să mă plafonez, ba dimpotrivă, îmi doream să scriu așa cum simțeam. Altceva decât articolele de tabloid.

În acea perioadă devoram cele câteva bloguri de parenting existente. Apoi, la sugestia unora dintre mămicile din online, am început să scriu și eu. La început, despre Alexia mea. Din dorința ca rudele să intre pe blog să vadă cum crește ea, astfel evitam să repet ca o moară stricată acelorași întrebări venite din partea neamurilor despre singura nepoată din ”clan”.

Mie mi-a fost ușor pentru că lucrez în presă

Încurajată de fete, am scris și am tot scris. Recunosc, formarea de jurnalist m-a ajutat. Dar am descoperit în online atâtea mămici care scriu frumos și nu au nici cea mai mică tangență cu presa sau orice alt job ce presupune scrisul.

Faptul că lucram în presă m-a ajutat la un capitol: m-am ”băgat”. Având în vedere că eram la tabloid, agențiile de PR nu prea mă chemau pe la evenimente. Nu relatam ce voiau ele să transmit. Deci, slabe șanse să aibă încredere în scriitura mea. Dar, cele câteva comunicate rătăcite primite pe e-mail de la agenții m-au ajutat. Cum? Le-am dat un reply în care puneam link către blog și întrebam, pur și simplu, dacă putem colabora pe linia blogului, nu a ziarului.

Noi, ăștia mici, la început, cum ne putem face auziți?

Nu am considerat asta ”milogeală”, așa cum au spus unele persoane prezente la Digital Parents Talks. Pur și simplu m-am prezentat. Așa m-am făcut auzită. Apoi, târziu, adică abia vara asta, mi-am făcut o prezentare în powerpoint. Una profesională, cu cifre de trafic, cu prezentarea mea, a blogului. Dar și cu sume și cu precizarea clară că scriu ce cred, ce simt și nu pun pe blog reclame în care să nu cred. Indiferent de suma oferită! Și am retrimis-o la agenții. Da, trebuia retrimisă, pentru că oamenii se tot schimbă, unii pleacă cu baza de date, alții nu.

Îmi păcălesc cititorii dacă accept să scriu texte publicitare?

Îmi place să plămădesc bine un text, să îi confer o abordare personală. Nu să fac frumos, așa cum cere ”clientul” pentru că de asta… mă plătește. Reclame sterpe, fără suflet, fără fond sunt destule la tv, la radio, chiar și în online. Nu și la mine pe blog. Asta pentru că mă respect pe mine, vă respect pe voi.

Tocmai pentru că scriu sincer, nu consider că ”îmi păcălesc cititorii”. Ci prezint un produs, un serviciu, un ceva pe care l-am testat și în care cred. Nu înțeleg de ce s-a creat această impresie generală că noi, bloggerii, dacă acceptăm să scriem și texte publicitare, ”ne vindem” sau mințim. Hai să nu îi băgăm pe toți în aceeași oală.

Este ca și în viață: unii sunt sinceri, alții nu. Eu cred despre mine că fac parte din prima categorie. Da, scriu și pe bani. Pentru că am facturi de plătit, rate la bancă, pentru că frigiderul nu am de ce să îl țin doar pe post de mobilă. Da, am un salariu de la jobul meu de bază. Dar, așa cum sunt multe salarii din România, nu este unul care să asigure un trai decent. Motiv pentru care da, am neovie de venituri suplimentare. Dar, dacă tot am această ocazie, o fac curat, nu mințind.

Primii mei bani din blog…

Credit foto: Adrian Nedea
Credit foto: Adrian Nedea

Primii mei bani din blog au venit târziu, prin 2012. A fost chiar o sumă uriașă cea pe care am primit-o la primul meu articol plătit. Așa mi se părea. Ulterior am aflat că ”m-am vândut” ieftin. Dar ce mai contează? Dar, până la primii mei bani pentru un articol publicat pe blog, recunosc, am primit diverse daruri pentru Alexia. Mai rar pentru mine. Despre unele nu am scris. Fie pentru că nu ne-au plăcut, sau pentru că, pur și simplu, nu au corespuns nevoilor noastre la momentul primirii. Despre alte daruri, am scris. Sincer. Așa cum fac și acum cu orice text publicitar.

 Ce m-a ajutat să am mai multe articole plătite pe blog?

Încet încet, a crescut numărul colaborărilor plătite. Au fost mai mulți factori care au ajutat:

  • Prezentările pe care le-am trimis agențiilor
  • Vorba bună pusă de alte mame bloggerițe
  • Participarea la cât mai multe evenimente, despre care, apoi, am scris pe blog
  • Implicarea în activități umanitare
  • Parteneriatele media
  • Seriozitatea mea
  • Sinceritatea în scriitură
  • Promptitudinea

 Portofoliul meu

Așa am ajuns să lucrez cu o serie de parteneri mai mari sau mai mici, printre care:

Nestle
Danone
Kinder
Philips
Ambipur
Maggi
Lego
AerSalin
Quixx
Fares
CardioClinic
Toyscom
Zorky’s Planet
Bioderma

Scriu pe blog TOT ce-mi trece prin cap, TOT ce mi se întâmplă?

Răspunsul meu este NU. Categoric nu. Online-ul implică și responsabilitate. Nu poți arunca pe net tot ce-ți trece prin cap. Asta dacă ești o persoană responsabilă. Eu scriu pe blog despre viața de părinte, de mamă, cu bune, cu rele. Căci nu vreau să creadă careva că am o viață roz, că mie îmi iese TOTUL. Că tot ce fac eu trebuie să faceți și voi. Nicidecum.

Dar, totodată, îmi rezerv dreptul să nu îmi pun aici chiar toată viața personală. Sau poate că nu toți din viața mea vor să fie subiect de blog. Și le respect dorința. De exemplu, mi s-a reproșat că scriu pe blog prea mult ”Alexia mea”, ”EU am făcut”, ”EU i-am arătat Alexiei”. Că mă dau mamă singură și că nu recunosc rolul și implicarea lui tati în creșterea copilului. Ei bine, poate că tati nu vrea să fie vedetă de blog. Deci, iată, nu scriu chiar TOTUL pe blog.

”The E-fluent Spot” – recunoașterea nesperată

Bun simț, cumpătare, sinceritate, seriozitate, ambiție, profesionalism, muncă multă, respect. Astea sunt ”secretele” mele. Mi se pare prea mult să le numesc ”secretele succesului”. Dar după acestea m-am ghidat în tot acest timp de când sunt în online. Și nu am de gând să le încalc.

les-spots-de-e-fluent

Iar faptul că am mers pe un drum bun până acum mi-a fost confirmat de curând. De departe, tocmai din Franța. Alături de alți bloggeri români, am fost invitată să particip, la finele lui noiembrie, la cea mai mare conferință de bloggeri de parenting. Reprezentanți din 14 țări, printre care și noi, românii, vor fi prezenți la Paris, la cea de-a cincea ediție ”The E-fluent Spot”.

Invitația asta este onorantă, copleșitoare, un vis… Și asta pentru că nu m-am considerat niciodată un blogger de top, un ”influencer”, o formatoare. Dar, dacă organizatorii au considerat că locul meu este acolo, printre alți bloggeri de parenting din lumea întreagă, nu pot decât să mă bucur.

Sponsori Digital Parents Talks:

#Turnner, #BucuriaEsteMaiMareImpreuna, #Sloop, Centrul Comercial Auchan
Parteneri:
#AdrianNedea, #MamaPan, #DGASPCS6 – care a găzduit evenimentul la Conacul Golescu Grant.
Credit foto:
Adrian Nedea
Dacă ți-a plăcut (sau nu) ce-am scris, mi-aș dori foarte tare să mi-o spui. Cu un mic comentariu, cu un share, cu un like… Mă găsești și pe Facebook și pe Instagram. Iar dacă vrei să fii la zi cu postările mele, poți introduce adresa ta de e-mail acolo unde scrie ”Abonare  via e-mail”. Eu îți mulțumesc frumos că ai intrat pe blog și te mai aștept cu drag.

2 Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Close
Scroll Up
%d bloggers like this: