La Ferma Animalelor – vorbe

V-am arătat deja aici cum ne-am distrat noi la Ferma Animalelor de la capătul Pantelimonului. Acum am să vă şi povestesc.

Am aflat de acest loc în vara anului trecut. Dar am amânat vizitarea lui din două motive: Alexia mi s-a părut cam micuţă pentru a înţelege ce şi cum, plus că nu am dorit să o vizităm  în sezonul estival, când până şi dimineaţa era prea cald. Am aşteptat toamna. Şi uite-aşa ne-am trezit în pragul iernii calendaristice să mergem să facem cunoştinţă cu locatarii Fermei Animalelor. De ajuns, se ajunge destul de uşor, plus că, mai peste tot, sunt indicatoare maro care te ghidează către Fermă. Iar de la capătul autobuzului 547, faci stânga şi ajungi într-o clipită. Programul şi tarifele le aveţi aici

La intrare am achiziţionat una bucată de pahar cu mâncărică pentru animale (contra sumei de 2 lei), apoi am pornit în marea aventură. Ferma nu mi s-a părut imensă, aşa cum mă aşteptam. Asta poate şi pentru că nu am avut cvum s-o vizităm cap-coadă. Nu pentru că ar fi existat zone cu restricţii de acces, ci pentru că am avut PROASTA inspiraţie de a vizita mai întâi iepuraşii. Ei bine, din cele vreo 3 ore petrecute acolo, două ore şi jumătate am stat numai la ”tup-tup”. Pentru că aşa a vrut şefa!  Alexia nici n-a vrut să audă când i-am zis să mergem să vedem calul, măgarul ori oile. Am luat-o cu forţa, în braţe, şi am dus-o şi pe la celelalte animale. Am trecut pe lângă ”puiu mae” (= puiul mare= struţul), pe lângă ”cau”, măgar, oi, porci, capre, ponei, dar fii-mea ştia una şi bună: ”papă a tup-tup” (= să dea de mâncare la ţup=ţup). A mai pierdut vreo 15 minute pe la locurile de joacă, a salutat din mers cocoşul, care tot striga ”cuigu”, apoi a ridicat privirea uimită când a auzit măgarul şi… cam atât. Ah, nu prea i-a plăcut să hrănească bobocii de raţă, şu nu i-a plăcut că raţele nu au stat la ”măi-măi”. În schimb, iepurii au fost lipiţi de grilajul despărţitor, iar ea lipită de ei. Ba chiar unii dintre urecheaţi au scos capetele prin plasa lărgită, astfel că fii-mea s-a declarat mulţumită că i-a putut mângâia mai bine. Alexia a avut 3 momente în care a plâns: când am luat-o de la ţup-ţup, când s-a terminat mâncarea pentru ţup-ţup şi când am plecat acasă. În rest, totul a fost la superlativ. Ah, acasă a dormit 5 ore neîntoarsă după toată această aventură.

Alte informaţii:

–         Aici se pot organiza petreceri de zilele de naştere, dar oferta nu mi s-a părut prea atractivă. Intrarea e de 20 lei/copil şi 25 lei/adult, minim 20 de copii. La banii aceştia se pun la dispoziţie un foişor, frigider, microunde, coli de desenat, CD player şi o tură gratis plimbare cu poneiul (pentru copiii de max 30 kg)
–         Se ţin tot soiul de ”ateliere” de creaţie, contra cost
–         Există o tiroliană, o saltea pe care să ţopăie copiii, două locuri de joacă
–         Poţi cumpăra chiar şi miere de la intrare
–         La câţiva paşi de Fermă, e o altă fermă, de lapte, de la ppoarta căreia poţi lua lapte de vacă. Nu direct din găleată, ci de la un dozator. 3,5 lei/litrul +0,5 lei sticla de 2L, asta dacă nu îţi iei de-acasă

One Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Close
Scroll Up
%d bloggers like this: