Am citit aici că specialiştii pediatri din SUA au făcut o listă de genul “aşa nu” pentru noi, părinţii, atunci când vine vorba de somnul bebeluşului. Adică ce NU trebuie să facă un părinte când copilul său doarme/nu doarme. Sinceră să fiu, lista asta mi se pare puţin cam… Pe de-o parte, înţeleg logica acestor “not to do things”, dar, pe de alta, mi se pare total aiurea ce sfaturi dau “specialiştii” americani. Şi asta pentru că, după ce le-am citit, am rămas cu impresia că este un “training” de genul: “cum să devii de piatră în relaţia cu bebele tău”. Mie se mai pare ciudat că ei, americanii, aşa cum văd în filmele lor, îşi exteriorizează sentimentele, pun maaare accent pe comunicare, spun tot timpul “te iubesc”, iar aceste reguli mi se pare că te învaţă să adopţi un comportament la polul opus. Te face de piatră, aşa cum am spus mai sus.
Vreau să discut doar despre 3 dintre regulile din articolul de pe superbebe.ro: “Nu-l hrăni noaptea!”, “Nu-l adormi legănat!” şi “Nu fii sclava staţiei!”.
1. Alexia a mâncat noaptea muuult timp. În primul rând, a avut o perioadă în care ziua nu voia biberonul (încă nu începusem diversificarea). Iar singura soluţie a fost să îi dau să pape în somn, mai ales noaptea, când nu se trezea după jumătate de oră – cum făcea ziua. Ce-i drept, după diversificare, a mai avut o perioadă în care se trezea peste noapte şi adormea de cum primea bibe cu lapte. Dar treaba asta am reglat-o după ce i-am dat apă în loc de lapte. Practic, după câteva seri la rând în care a băut doar apă, nu s-a mai trezit.
2. Faza cu adormitul legănat – aici am fost ceva mai norocoasă. Am încercat, încă din primele luni, să o legăn ca să adoarmă, dar efectul era total opusul. Oricum, mi se pare aiurea dacă bebe se linişteşte uşor legănat să nu îl legăni doar pentru că nişte specialişti spun că nu e bine…
3. Noi nu am avut staţie, dar pot spune că, atunci când fii-mea plângea noaptea, eu mă ridicam din pat şi o mângâiam. Se liniştea – uneori imediat, alteori nu. Desigur, depindea foarte tare de “cum” plângea. Oricum, niciodată nu am sărit de la primul scâncet, şi asta pentru că am observat că ea mai zmiorcăia în somn, sau se ridica, chiţăia, apoi, în secunda doi, se punea la loc în pat. Nu neg, că au fost şi momente în care am avut adevărate show-uri.
Însă, din toată polologhia specialiştilor americani, sunt de acord cu următoarea chestie: “Un bebeluş nu trebuie să facă programul întregii familii. Dacă el doarme, asta nu înseamnă că toată lumea trebuie să vorbească în şoaptă şi să umble prin casă în vârful picioarelor. Dimpotrivă, este indicat ca ambianţa sonoră să fie normală pentru ca micuţul să se obişnuiască să doarmă în orice condiţii”.
Citiţi aici articolul original, apoi vă invit la discuţii…
Pai de hranit noaptea,am hranit-o atat cat a vrut ea si cand a vrut,de leganat o legan acum,cand era mica nu era nevoie,iar acum mi-e drag si mai profit de faptul ca e micuta,s-o vad cum sta la pieptul meu si isi aseaza capul sa doarma.Nu v-a mai dura mult cu siguranta,dar imi place si adoarme repede ,in cel mult 10 minute.Statie?!Ce-i aia?!Am dormit in camera cu ea,dar a fost cumsecade si dormea,doarme.Nu-mi pasa de nici un specialist si fac asa cum cred,consider ca e mai bine.Sa-si creasca ei asa copiii,daca ii asculti ,ai sa vezi ce plang ca sunt reci copiii cu ei.Pup fetele.
Da, Bea, şi mie mi se pare absolult minunat să îţi ţii copilul în braţe până adoarme. Mă topesc când văd scene de genul acesta. Să sperăm că şi Alexia se va mai da pe brazdă mai încolo şi va sta în braţe la alint şi la pupat – acum nu suportă să fie luată în braţe şi pupăcită 🙁
Sunt de acord cu tine: fiecare îţi creşte copilul cum simte, ia să ne mai scutească specialiştii ăştia, nu? Pupăm şi noi
de ce sa creasca un copil ca un robot? doar pentru confortul parintilor? aaa, adica parintele e mai important decat copilul, da asta e gandirea specialistilor. ei impun toate regulile alea stupide doar pentru biele parintilor dar la copii nu se mai gandesc. daca tu ca om “mare” nu poti sa traiesti dupa niste reguli stricte, dar un copil saracul… cum ar fi sa ti se faca si tie sete noaptea si sa te duci sa bei apa, iar cineva sa nu iti permita lucrul asta, nu?
Exact, Ana, şi pe mine mă enervează atitudinea asta că bebe trebuie “dresat” astfel încât părintelui să-i fie cât mai bine, să se agite cât mai puţin…
Mie mi se par niste retarzi americanii. Am zis asta ca sa nu insist asupra subiectului si sa folosesc cuvinte… mari. Cel mai bun mod de a-ti creste copilul este modul tau. Daca esti obisnuit sa ii dai copilului sa manance noaptea, o faci pe riscul tau. Daca il dragalesti si il pupacesti de 9889879088768 de ori pe zi, o faci ca asa esti invatat. Eu refuz sa plec urechea la ”studiile” lor de pufosi. Sic!
:)) Mdap, nu m-am gândit la aspectul acesta. Poate că ai dreptate. Am o curiozitate: nu e puţin să o pupăceşti pe Alexia ta de 9889879088768 de ori pe zi. Eu fac asta în doar 5 minute 😉 Ce faci în timpul rămas?
Eu nu mai citesc de mult timp studii nici ale americanilor nici altele, fac ce simt.
Bună atitudine. Eu mă uit peste ele, doar ca fapt divers. De cele mai multe ori ajung la concluzia: “Doamne, ce tâmpenii mai zic şi ăştia!”
Recunosc ca eu am avut niste reguli clare care au dat roade, insa la faza cu mancatul noaptea am incercat o data sa-i dau ceai in loc de lapte ….. Evident ca dupa ce a baut tot ceaiul a inceput sa urle pana i-am dat si lapte. Cred ca e important sa stii cum vrei sa creasca copilul tau (cu / fara camera lui, sa adoarma sau nu singur, etc). Daca stii asta e mult mai simplu.
Corect, Raluca, e bine să îţi stabileşti de la început nişte reguli.
Cum te simţi, cum e burtica?
Burtica se mareste si fi-mea a inceput sa miste mai abitir ca acum o simt. Cel mai funny e dimineata cand ii dau biberonul lui Radu se apuca si ea sa imi dea buna dimineata 🙂
Distracţie la maximum la voi! Stai să vezi nebunie când se vor vedea 🙂
De hranit noaptea a fost doar la inceput, pana in 2 luni. Apoi au dormit toata noaptea. De leganat, intr-adevar nu am vrut sa-i obisnuiesc leganati. Chiar ma certam si cu soacra-mea daca vedeam ca vrea sa-i legene sau sa-i ia in brate. 😀 Fara leganat, fara tinut in brate prea mult, dormit in patutul lor de la bun inceput. Cam asa am crescut fetita si acum pe cel mic. Si nu am bataie de cap. 😀
Cam aşa am pornit şi eu de la început. Bine, ne-am mai abătut noi de la reguli, dar nu am făcut excese.
Eh. Si noi ne-am mai abatut, mai ales la al 2-lea. Dar in general e bine, ma simt mai bine cu aceste reguli bine clarificate de la inceput.