Când fii-mea era bebe şi o apucau crizele de smiorcăit în maşină la drum lung, mă dădeam şi de-a berbeleacul pe bancheta din spate, doar-doar s-o calma. Uneori îmi ieşea, alteori nu. Acum, la vederea unui filmuleţ pe care l-am găsit pe net, îmi vine să-mi dau palme (e doar o metaforă, fireşte): cum de nu m-am gândit? Am încercat diverse melodii, dar nu tehno sau altele mai zbuciumate. Când colo… ia te uită! Am râs cu lacrimi, sincer, la vederea reacţiilor acestei minunăţii de copil.
Chiar vreau să ştiu dacă ţine şi la voi figura. Deci, vă aştept cu păreri, after ”party”.
La noi era un mare circ plecatul cu masina.Ca sa o linistim putem un cd cu Manowar sau Rammstein.Dupa jumatate de cantec adormea.Pana pe la un an.Dupa aceea canta impreuna cu ei.Asa ca se poate cu muzica tare.