Pe zi ce trece, fii-mea devine tot mai vorbăreaţă. Bine, mai mult pe limba ei. Dar o mai “rupe” şi pe limba adulţilor, asta după ce vede că, în ciuda eforturilor ei, noi nu înţelegem o iotă din ce ne spune ea. Deja, spre marea mea bucurie, a început să facă propoziţii. Mă rog, asta am dedus eu. Iar prima sa propoziţie a fost (nu râdeţi, vă rog!): “Am făcut caca”, dar nu a fost rostită integral pe înţelesul nostru, ci a fost o combinaţie între “bebicească” şi “adultească”. Aşa a ieşit: “Abî caca”. Acum, de câte ori vrea să spună că a făcut ceva, bagă un “Abî” înainte.
De exemplu
-Alexia, cum a făcut tati la fată?
R: Abî bau
-Alexia cum a făcut cuţu la tine?
R: Abî am (cu H mut, ca la francezi…)
Alexia, ce faci la oliţă?
R: Abî pissss
Pe lângă asta, vocabularul ei se îmbogăţeşte zilnic cu noi cuvinte, pe care nu le uită, aşa cum se întâmpla până de curând, pe motiv că nu le mai foloseşte. De asta am eu grijă.
Practic, zilnic, din ce reuşesc eu să îmi amintesc, repetăm cuvintele învăţate. Nu ca la şcoala, după sistemul vechi: “hai, spune ce ai învăţat”, ci le repetăm în joacă. Ne jucăm, mai aruncăm un cuvânt, două. Ne uităm la poze, la tv (da, îmi las copilul la TV, şi?) – unde mai aude un cuvânt-două-nouă şi-l repetă ca _ “cagau” (=papagalul), timp în care mai aruncă mami o întrebare “Cum spui tu la…?”. Bine, lista cuvintelor pe care le ştie e lungă, nu reuşim chiar zilnic să o repetăm pe toate. Nu de alta, dar mă lasă pe mine memoria şi nu-mi amintesc mereu chiar toate cuvintele pe care le ştie ea. Aşa că, din când în când, mai intru pe blog şi dau un refreh memoriei mele… Plus că mi se pare mult mai distractiv să o învăţ cuvinte noi. Mă amuz teribil când o aud cum pronunţă. Iar ea, când mă vede că râd în hohote, normal, ca orice copil, repetă până se satură el de râs. Ah, şi să vă mai zic ceva: tati şi cu mine bănuim că maimuţica noastră e uşor peltică. Să vezi distracţie când o începe să vorbească în fraze pe înţelesul nostru 🙂 Parcă văd că neamurile şi prietenii, dar şi noi, de ce să nu recunosc, o vom pune neîncetat să repete anumite cuvinte, pentru a ne amuza pe seama ei. :))
Acestea fiind spuse, să trec în registru alte cuvinte din vocabularul Alexiei:
cagau= papagalul
pici= cipicii
pacii= papucii
banu= balon
aiş= hai sus
mâghea/mgea= mingea
banna= banana
pufu= pufuleţi
ti-ta= ceasul tic-tac
caca/coco= ciocolată şi orice e dulce
Asia/Aşia= Alexia
nass= nas
chii= chei
adassi= adidaşii
diti/diţi= dinţi
tu-tu= iepurele ţup-ţup
pihi= pisica
piii= copiii
a piii= mergem la copii
tasi/tahi= taci
casi/cahi= cazi
aciu= ariciul
pace= îmi place
iha= măgarul
…”pace” la cuvintul ” place” zice si Bubu ;). Si noi tot in joaca repetam cuvintele invatate si acum ma bucur ca a inceput sa le “lege” chiar f bine! Asa ca tine-o de vorba cit mai mult! Sarbatori luminate iti urez si iepuras bogat!
Nici nu e nevoie să o ţin eu de vorbă că se descurcă singură de minune 😉 Nuş ce va fi când va folosi limbajul articulat! Vai de urechile noastre la ce logoree pare că va avea :)))
Sărbători frumoase şi liniştite şi vouă!