De sezon: insolaţia

A venit vara, a venit vacanţa, deci stăm la soare, mergem la mare, la un grătar, ce să mai, ne distrăm. Dar distracţia asta are şi ea un preţ şi, deci, trebuie să ne distrăm cu cap, dacă nu vrem să ne doară… capul. Iar când vine vorba de soare, automat eu mă gândesc la cremă de protecţie, pălărie, insolaţie, rău, frisoane, senzaţie de vomă. Asta pentru că am trecut prin toate acestea şi în copilărie şi ca adult.  Aşa că acum, vorba aceea, suflu şi în iaurt. Despre cremele de protecţie solară am scris ceva-ceva aici. În fiecare vară, n-a existat zi în care să ies cu Alexia din casă fără să o dau cu cremă. Chiar şi pentru o plimbărică de 10 minute sub razele soarelui. Prima cremă probată de noi a fost cea de la Avene, apoi bugetul ne-a obligat să ne reorientăm spre ceva cu preţuri mai omeneşti, aşa am ales Nivea. Cum s-a dovedit a fi foarte bună, am rămas la aceasta. În schimb nu am reuşit în nici o vară să rezolvăm o problemă extrem de importantă: pălăriuţa de soare. Alexia nu vrea neam să ţină pe cap aşa ceva. De fapt, nu vrea nimic pe cap ca să se protejeze de razele soarelui. Şi, cum vara asta avem programată o ieşire la mare, tare mi-e că ne vom trezi cu vreun “pui” de insolaţie…  Noroc că am citit ce e de făcut în cazul acesta. Al insolaţiei, nu al refuzului vehement al copilului de a purta ceva pe cap 😉

Informaţiile le-am găsit în cartea “Sănătatea copilului meu”, despre care am scris aici, în cadrul campaniei vALLuntar2. Chestiunea cu pricina e discutată în capitolul “Şocul termic şi insolaţia”. Cele două sunt definite astfel:
“Dacă organismul nu reuşeşte să se adapteze la o temperatură înaltă, asociată, eventual, unui nivel de umiditate ridicat (care împiedică o transpiraţie adecvată) şi lipsei ventilaţiei corespunzătoare, poate interveni şocul termic. Dacă organismul este supus unei supraîncălziri datorate unei expuneri îndelungate la razele solare, se produce o insolaţie.” Clară treaba? Dacă încă nu e clar, iată cum se manifestă cele două, care, spun autorii lucrării, au forme asemănătoare:
-apar agitaţia, durerea de cap, vâjâitul urechilor, ameţelile şi greaţa
-pielea este caldă la pipăit şi puternic înroşită
-temperatura corpului atinge şi chiar depăşeşte frecvent 39,5 gradeC
-respiraţia e accelerată, inima bate neregulat şi pupilele sunt dilatate
-lipseşte transpiraţia şi tensiunea arterială scade atât de mult, încât poate să provoace leşinul.

Ce e de făcut în caz de insolaţie/şoc termic? În nici un caz să certăm copilul că nu a vrut să stea la umbră, că nu a ţinut pălăria pe cap – în cazul în care cel mic a făcut insolaţie, căci paşii de mai jos pot fi aplicaţi şi în cazul adulţilor care fac insolaţie:

– persoana respectivă trebuie dusă într-un loc răcoros
– se pune întins pe spate dar cu picioarele mai sus decât restul corpului. Le puteţi pune să se susţină pe o pernă sau pe geanta voastră de plajă, pe geanta de stradă, pe orice îl face să stea cu picioarele mai sus
– “victima” se înfăşoară/”împachetează”  într-o cârpă/prosop/cearşaf înmuiat în apă rece NU DE LA FRIGIDER!. Când materialul s-a încălzit, el se reînmoiae în apă rece
– aveţi grijă să îi răcoriţi capul permanent, ştergându-l pe frunte cu o cârpă înmuiată în apă rece. DAR NU DE LA FRIGIDER!
– persoana rspectivă trebuie să bea apă rece, DAR NU DE LA FRIGIDER!
– după ce temperatura corpului scade sub 38 de grade C, nu mai e nevoie de împachetarea la rece. DAR dacă aceasta creşte, se reia înfăşurarea în prosop/cearceaş înmuiat în apă rece
– dacă temperatura nu scade după o jumătate de oră (dacă vă ţin nervii atât!), atunci e cazul să sunaţi la 112.

Ce altceva mai puteţi face în caz de insolaţie, găsiţi pe sfatulmedicului.ro, dar şi aici.

Dar, sper din duflet, să nu avem nevoie să le aplicăm pe cei dragi.