BANNER-campanie-da mama ai voie

”Da, mamă, ai voie” s-a auzit și la Europa FM. Oficial, sunt ”Omul bravo”

La scurt timp după lansare, despre campania ”Da, mamă, ai voie” s-a vorbit și la radio. La Europa FM. Iar pentru asta, vreau să îi mulțumesc Mirelei Retegan, care, astfel, și-a exprimat spijinul pentru demersul meu. Acela de a le transmite mamelor (dar nu numai lor) că viața femeii nu se termină după ce aduce pe lume un copil.

Cu emoție în glas, am acceptat invitația Mirelei de a vorbi despre această campanie la emisiunea ”Dimineața Zurli”. Cum m-am descurcat? Cât de tare m-am bâlbâit? Vă las pe voi să descoperiți 😉 Tot ce pot spune este că sunt tare mândră că am fost numită ”Omul bravo”. Și pentru asta, din nou, vreau să îi mulțumesc Mirelei Retegan și postului Europa FM.

#DaMamaAiVoie este despre a visa, despre a nu renunța, despre dorințele noastre. Este despre faptul că noi, mamele, nu trebuie să uităm că suntem și femei. Despre a nu renunța la noi, la feminitatea noastră. Dragi mame, vreau să știți că, odată ce ați născut, nu trebuie să renunțați la a mai fi femei, la propriile dorințe, bucurii, plăceri. La tot ce înseamnă starea voastră de bine.

Faptul că ai devenit mamă nu înseamnă că trebuie să te îngropi în oale sau scutece. Nu înseamnă că trebuie să-ți pui o broboadă pe cap și să nu mai ridici privirea din pământ. Nu înseamnă că nu mai poți visa. Și nici să renunți la absolut toate acele lucruri care îți plac. Sau îți plăceau înainte de a deveni mamă.

BANNER da mama ai voie homepage

Am simțit nevoia să fac acest demers după ce multe mame mi-au spus că au fost trase de ureche din motive precum:

  •  Nu e normal ca o mamă să plece în oraș, cu fetele, sau chiar singură, și să-și lase copilul acasă.
  • Nu este normal ca o mamă să vrea să iasă la distracție, să se aranjeze, să se preocupe de felul în care arată.
  •  Vacanțele fără copil sunt un moft, este o scuză de a ”scăpa” de copil, este dovada iresponsabilității.
  •  Nu este decent să îți expui sânii în public și să alăptezi.
  •  O mamă nu trebuie să se despartă de tatăl copilului, chiar dacă relația dintre parteneri nu mai are chiar nicio șansă să fie una armonioasă,  firească.
  •  ”Vai, dar ești femeie cu un copil, cum să faci așa ceva…?” (puteți completa voi punctele de suspensie cu N lucruri pentru care vi s-au scos ochii pe motiv că nu se cade ca o mamă să facă și să dreagă)

Lista de mai sus este mult mai lungă

Și toate aceste ”observații” sunt făcute în aceeași idee: mama este o sclavă, fără dorințe, fără semne de ”slăbiciune”. Mama trebuie să fie perfectă.

Ei bine, dragelor (și dragilor), vreau să vă spun că mama perfectă nu există! Decât să ne mai amăgim cu gândul că trebuie să fim perfecte în ochii lumii, eu consider că mult mai constructiv ar fi dacă ne-am propune să fim cele mai bune mame pentru copiii noștri. Să găsim fiecare cea mai bună variantă a noastră.

Iar asta se poate face, cred eu, acordându-ne timp nouă, ca femei! Eu, cel puțin, dacă nu sunt bine cu mine, atunci, nu pot funcționa. Cum pot să îmi învăț copilul să aibă încredere în el, să fie iubitor, când eu sunt o epavă, sunt mereu supărată, nervoasă, nemulțumită? Aș putea, oare, să îmi învăț copilul ce e aia iubire, când el mă vede mereu în certuri și scandaluri cu tatăl său? Suntem oameni, nu roboți, Până și roboții au defecte, totuși.

Campania ”Da, mamă, ai voie” continuă. Voi reveni.

Mă poți urmări și pe FACEBOOK, pe INSTAGRAM, dar și pe YOUTUBE (unde te aștept să dai Subscribe).
Te poți abona la NEWSLETTER și vei primi, o dată pe lună, un e-mail de la mine cu o parte dintre articolele publicate.
Eu îți mulțumesc frumos că ai intrat pe blog și te mai aștept cu drag.

2 Comments

  1. Mi-au trebuit 7 ani de mamicitie ca sa imi dau seama de asta.De ce?Pentru ca astea sunt prejudecatile in Romania.Ma bucur ca a ridicat cineva vocea si a spus lucrurilor pe nume.Ramanem femei chiar daca avem copil acasa.

    1. Da, din păcate, românii sunt campion în a privi în curtea vecinului… Și tot din păcate, la noi, sunt mulți cei care, înainte să facă sau să spună ceva, se gândesc ”dar ce o zice lumea?”. Mi-a luat și mie ceva timp să nu-mi mai pese de gura lumii. Dar, vorba aia, mai bine mai târziu, decât niciodată, nu? Te îmbrățișez cu drag.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Close
Scroll Up
%d bloggers like this: