Cunosc un magician… magic

Cunosc un magician de care habar nu aveam că e magician. V-am băgat în ceaţă? Vin imediat cu lămuriri. Spectacolele de magie au fost dintotdeauna un mister pentru mine. Îmi amintesc că în începărtata mea copilărie am avut şi eu un accesoriu d-ale magicienilor. Un suport negru cu o minge roşie de ping-pong, care, când spuneam formula magică, era întreagă, apoi la un simplu abracadabra se înjumătăţea. Cei care aţi copilărit în perioada comunistă cred că vă amintiţi de jucăria cu pricina. Am văzut că există şi acum pe piaţă truse cu acest accesoriu şi cred că îmi voi lua una 😉 de dragul vremurilor…

Revenind la magicianul meu, vreau să vă povestesc despre el cu mare drag, pentru că este o persoană tare faină. Pe Costin îl ştiu de la TVR, este asistentul Marinei Almăşan la emisiunea „Ne vedem la TVR”. Un băiat cu lipici, politicos, prietenos, glumeţ şi muncitor. Ne vedeam doar pe platourile de filmare. Până am dat nas în nas la un spectacol de magie.

Am pus la cale o ieşire cu clasa Alexiei la prietenii noştri de la Sarida Kids Club. La un spectacol de magie. Pe când aranjam eu piticii, îi ajutam să se dezbrace, să se aşeze pe scăunele, văd cu coada ochiului un tinerel cu pălărie pe cap, mergând spre scenă cu un troler mic în braţe. „Neah, nu are cum să fie Costin, mi se pare mie”, mi-am zis eu, văzându-mi liniştită de copii, cu spatele la scenă. „Bună dimineaţa, copii”, aud o voce cunoscută din spatele meu. Mă uit spre scenă şi mă apucă râsul. Magicianul era chiar amicul meu, Teo Magic Show, pe numele lui de scenă. Ne salutăm discret din priviri. Ce a urmat, m-a lăsat fără cuvinte. Spectacolul oferit de colegul meu a fost unul muuuult peste aşteptările mele. Copiii, efectiv, au fost ca hinotizaţi de el. Şi, totodată, neiertători, căci nu a reuşit neam să îi „păcălească” atunci când a încercat să le „vândă gogoşi”, fireşte, acestea făcând parte din show. Vigilenţi, nu glumă, copiii!

M-a uimit, recunosc, reacţia Alexiei mele atunci când magicianul a luat-o pe scenă, pe post de asistentă. M-a uimit pentru că ea este genul de spectator pasiv. Ţin să precizez că ea nu-l cunoaşte pe Costin şi nici nu e prea friendly cu persoanele străine. Dar am văzut-o cum ridica mânuţa cu disperare când magicianul a anunţat că are nevoie de ajutor din public. Iar pe scenă, fata mea a fost senzaţională! Normal, că doar e fata mea 😉

Ah, şi pentru că m-am tot fâţâit de colo colo, făcând poze, magicianul a zis că aş avea nevoie de o pauză. Aşa că m-a transformat în asistenta lui pentru câteva clipe… 😉

Alexiei mele (pe care, la grădi, copiii o strigă Maria) i-a plăcut la nebunie spectacolul, încă mai vorbeşte despre el, deşi se face aproape o lună de când a participat la el. Ba chiar ne oferă spectacole de magie acasă, iar numele ei de scenă este: super-fata magician… Pam-pam! Cred că Moşul va trebui să îi aducă şi uneltele necesare…

În concluzie, mă bucur că am descoperit spectacolele de magie şi, odată cu ele, o nouă faţă a colegului meu, pe care mă gândesc să îl „folosesc” pe viitor la spectacolele pentru cei mici. Ah, şi am înţeles de la domnul magician că se lasă „exploatat” la petreceri private, botezuri, nunţi (de ce nu?) şi la alte adunări cu copii şi adulţi 😉 Costin, jos pălăria jobenul în faţa ta!