A trecut şi eclipsa de soare. Nebunie mare, toate televiziunile s-au întrecut în a prezenta acest fenomen ca fiind unul care produce tulburări de comportament atât la oameni cât şi la animale. Animal am în casă, om sunt şi eu şi fi-mea, aşa că mi-am zis că merită un studiu de caz aplicat. Aşa că iată cum am petrecut noi de eclipsă:
- Alexia s-a trezit pe la 8.30-9,00, mârâită, cârâită – nimic schimbat. A mâncat, s-a linştit, a început să bombăne şi iar a dat-o în plâns. Nimic nou până acum, nimic nefiresc.
-M-am trezit cu greu, obosită, şi m-am târât prin casă. Am chiţăit, am zâmbit şi m-am pisicit în încercarea de a o face pe Alexia să se zmiorcăie mai puţin. Nimic schimbat.
-Kyra s-a trezit cu greu pe la ora 10.00, şi, după ce ne-a verificat, ne-a mirosit şi s-a alintat de tot ce-i ieşea în drum, a început să cerşească atenţie. Nimic schimbat.
Concluzie: schimbările aduse de eclipsă ne-au cam ocolit…
A, ar fi ceva: Alexia a început să scoată sunete noi. Să fie de la eclipsă? :))))
