Am văzut lista asta pe pagina de Facebook a unei prietene. Mi s-au părut atât de amuzante, că nu m-am putut abţine să nu vi le arăt şi vouă.
Aşadar, iată minunile caracaliene:
1- S-a construit un bloc şi s-a uitat macaraua în interior
2- A luat foc sediul pompierilor
3- S-a furat uşa poliţiei
4- Cimitirul e pe strada Învierii
5- Brutăria e construită pe strada Foametei
6- Inchisoarea e pe strada Libertăţii
7- Există o singură şcoală în oraş şi se numeşte Şcoala nr. 2.
Despre viața reală de familie și nu o poveste înfrumusețată pentru internet. Îmi cresc copilul după cum simt, nu din cărți, nu după cum este la modă.
Foarte funny!:)
Hahaha love caracal 4 ever!!!!
Cel putin o parte dintre legendel scrise (de care auzisem si eu) sunt false. Am aflat asta dupa o sedere de vreo 3 luni pe acolo 🙂
Care sunt false? Chiar m-ai facut curioasa…
Am copiat aici o explicatie a minunilor despre care ai scris tu. Nu am gasit nimic despre scoala dar cand am fost eu pe acolo sigur erau mai multe. Eu mai stiam o varianta asemenatoare cu un autobuz: se pare ca intr-o vreme era un sigur autobuz care strabatea orasul si avea numarul 9.
Istoria minunilor:
Desi in toata tara s-a auzit despre cele 7 minuni din Caracal, putini sunt cei care le stiu pe toate si povestile lor. “Sunt multe minuni aici, la noi, la Caracal. Cred ca nimeni nu le mai stie pe toate. Unele din ele au fost reale, altele inventate. Dar nici cele reale nu mai exista acum”, spune un localnic de varsta a treia. Una dintre “minunile” din Caracal era legata de cimitirul orasului, care se afla pe strada Invierii. Insa denumirea strazii a fost schimbata de mai bine de 50 de ani, imediat dupa ce localnicii si-au dat deama de “minune”. “Cimitirul a fost construit pe la 1877 pentru a fi ingropati eroii din Razboiul de Independenta. La acea vreme strada se numea «Invierii». La inceput nimeni nu a sesizat «minunea». Mai tarziu, dupa multi ani in care s-a vorbit despre situatia locativa a cimitirului, s-a luat decizia schimbarii denumirii strazii”, a povestit viceprimarul Marian Magnea despre una dintre “minunile” disparute. Alta, disparuta si ea, era legata de penitenciarul din Caracal, care se afla pe strada Libertatii. Viceprimarul urbei mai spune ca “minunea” a inceput pe la 1950, cand strada pe care se afla acum Judecatoria, si unde functionau de la 1848 Tribunalul si un loc de detentie, a primit denumirea «Libertatii». Mai intai a disparut puscaria si apoi si denumirea strazii. Insa “minunea” s-a pastrat. Nici fabrica de paine nu se mai afla pe strada Foametei. “In primii ani ai comunismului, actuala strada a Craiovei se numea «Foametei». Dupa 1960, cand s-a construit fabrica de paine pe acea strada, s-a vorbit despre o noua minune. Ea nu a durat mult, deoarece s-a luat decizia de a se schimba denumirea strazii”, zice Magnea.
Ceasul din gara, o minune intretinuta
Singura minune a municipiului Caracal care mai exista este ceasul din gara: pe o parte orele sunt notate cu cifre arabe, iar pe cealalta parte, cu cifre romane. Spre deosebire de cei care s-au perindat pe la conducerea orasului si care au facut tot posibilul pentru a scapa de minuni, considerand ca ele afecteaza intr-un mod negativ numele localitatii, mai-marii din CFR nu s-au rusinat si au pastrat minunea.
In ceea ce priveste carul rasturnat la Caracal, viceprimarul spune ca legenda s-a nascut dintr-o confuzie. “Sunt mai multe variante. Se spune ca atunci cand razvratitii de la 1848 au fost adusi cu carul la judecata, la tribunalul din Caracal, acesta s-a rasturnat cu ei. S-a rasturnat carul cu prostimea, cum li se spunea oamenilor din popor. De la prostime la prosti nu a fost prea mare distanta, pentru oamenii de rand, care nu faceau diferenta intre cei doi termeni, intre intelesurile lor. O alta varianta spune ca aici s-a rasturnat carul cu valcenii veniti cu plosti la targul de saptamana. De la carul cu plosti la cel cu prosti a fost doar un pas. Mai exista si varianta potrivit careia aceasta minune s-a nascut datorita muncitorilor care, atunci cand au montat monumentul dedicat revolutionarilor de la 1848, ce reprezinta un grup compact de revolutionari, au inversat partile componente. Ei au montat mai intai piatra care simbolizeaza partea superioara a grupului si apoi pe cea care vrea sa infatiseze trupurile si picioarele revolutionarilor, dand astfel dovada de prostie”, a explicat viceprimarul din Caracal aparitia legendei conform careia pe aceste meleaguri s-a rasturnat carul cu prosti.
Legat de aceasta din urma legenda, Marian Magnea mai spune ca ulterior rasturnarii carului au avut loc si cateva incidente care sa intretina minunea. Pompierii au luat foc, iar portile de la politie au fost furate. “Se vorbeste ca intr-o noapte a izbucnit un incendiu in imobilul unde isi aveau sediul pompierii, de la un circuit electric. Pompierii au intervenit repede, astfel ca pagubele au fost neinsemnate, dar au ramas urmele care au fost suficiente pentru ca localnicii sa mai inventeze o minune, cum ca pompierii au luat foc. Un alt eveniment este legat de niste hoti, care au incercat sa fure portile de la sediul politiei. Au tras de ele si au reusit sa rupa una din balamale. Pentru a le repara, au fost date jos si duse la atelier. Manopera a durat cateva zile, suficient ca sa mai apara o minune. Nimeni nu stie cu exactitate cand au incercat hotii sa fure portile. Intamplarea trebuie sa se fi petrecut intre 1947 si 1970”, crede viceprimarul Marian Magnea.
Acesta mai spune ca orasul Caracal este cunoscut in toata tara chiar prin aceste minuni, care ar fi trebuit promovate in loc sa fie distruse. “Sunt multe localitati in tara, mai mari si mai importante decat Caracalul, care nu sunt asa de cunoscute, si atunci am ajuns la concluzia ca in loc sa distrugem “minunile” care ne-au facut celebri ar trebui sa le valorificam in vreun fel”, crede Magnea.
“Eu vreau sa gasim un artist plastic care sa ne simbolizeze prin diverse opere aceste minuni. Oamenilor le este mai usor sa retina ca la Caracal fabrica de paine se afla pe strada Foametei decat ca domnitorul Mihai Viteazul a avut pentru o perioada curtea domneasca la noi sau ca haiducul Iancu Jianu s-a nascut aici. Ne gandim serios ca pe viitor sa facem ceva cu aceste minuni, sa valorificam intr-un fel acest patrimoniu inedit”, a mai spus viceprimarul Marian Magnea.
Merci, foarte interesant. NU stiam ca sunt atat de vechi aceste minuni. Viceprimarul avea dreptate, mai bine pastrau aceste minuni, tocmai bune pt a atrage turistii
Foate….interesant,mai ales povestile.Pupici la fete frumoase.
La multi ani din partea noastra, cu ocazia zilei de 1 iunie! Iti atragem atentia si asupra concursului nostru, de pe blogul Jucarii: http://www.tarajucariilor.ro/blog/jucarii-castiga-jucarii-cu-un-articol-pe-blog
Inainte de a edita un material mai intai documenteza-te.
Dragă Roxi, aşa cum am zis, aceste “minuni” le-am văzut pe wall-ul unei prietene de pe Facebook. Eu doar le-am luat cu copy-paste, nu mi-am propus să fac aici un documentar sau să defăimez pe cineva anume. Pur şi simplu a fost o chestie pentru amuzament. În viaţă trebuie să ştim să mai şi râdem, de noi, de defectele noastre de multe alte lucruri. Să râdem, repet, nu să ne batem joc. Or, eu nu am scris ceva de genul: “vai, ce proşti!” ca să zici că mi-am bătut joc de cei din Caracal. Întâmplător, am cunoscut oameni mari din Caracal, oameni deştepţi, care şi ei, la rândul lor, se amuză pe seama legendelor caracalene.
Aşa cum zicea şi viceprimarul, citat de autorul textului postat aici de Ana P, aceste “minuni” au dispărut, dar, se pare, oficialităţile locale vor să le valorifice cumva: “Ne gandim serios ca pe viitor sa facem ceva cu aceste minuni, sa valorificam intr-un fel acest patrimoniu inedit”, a mai spus viceprimarul Marian Magnea.
Sincer, postarea ta m-a facut si pe mine sa caut mai atent informatii despre acele minuni. Nici eu nu stiam atatea detalii. Asadar a fost util ca ai postat minunile, sunt sigura ca au mai fost si alte persoane care nu stiau despre ce este vorba. Asa ca ma bucur ca am mai aflat ceva 🙂 datorita postarii tale.
Corect, Ana, e bine că, uite aşa, am mai învăţat şi noi ceva. Ştii cum se zice: cât trăieşti, tot înveţi
chestia cu macaraua mi-a explicat-o un inginer constructor cu multa experienta . este o modalitate de a construi cu o singura macara ,care se pote roti si lucra la 360 de grade in loc se se lucreze cu mai multe pe exterior. dupa terminarea constructiei macaraua ramasa in mijloc se demonteaza si se transporta de la locul constructiei ca toate celelalte macarale
ana p says apropo nam mai citit atat in viata mea si minunile sunt adevarate
doar aia cu macaraua
k ia nu era in bloc
ei au construit blocurilr in cerc si au uitat macaraua in misloc
super!!!
Articolul tau este Copy&Paste 100%
Tocmai ce am precizat la începutul articolului: “Am văzut lista asta pe pagina de Facebook a unei prietene”… Vezi tu vreo frază în care să spun/să sugerez că e articolul meu, creaţia mea? Oare, în mintea ta, ar fi trebuit să schimb faptele care descriu realitatea astfel încât retina ta sensibilă să nu fie deranjată?