Cu pași mici, campania #OreDeSigurantaInScoli prinde contur. Iar asta nu poate decât să mă bucure. Demersul meu de a cere introducerea în programa școlară a acelor ”Ore de siguranță” a atras atenția și celor de la Radio Itsy Bitsy. Și, astfel, vineri, 16 februarie, am acordat primul interviu despre această campanie.
Am avut emoții cu carul. A fost primul meu interviu, eu, care eram obișnuită să iau interviuri, nu să le acord… M-am fâstâcit, m-am bâlbâit, am tremurat, am transpirat, dar… ce a ieșit, puteți asculta și voi, aici.
Pe această cale, vreau să le mulțumesc tare mult celor de la Itsy Bitsy pentru sprijin. Dar nu numai lor, ci și vouă, celor care ați dat mai departe, prin share pe Facebook, propunerii mele.
Voi continua să bat la uși, să scriu, să cer, să stresez până când aceste ore vor deveni realitate. Așa că, vorba americanului: ”Stay tuned! I’ll be back!”.
Ideea campaniei introducerii orelor despre siguranță în programa școlară a pornit de la nevoia fiecărui părinte de a-și ști copilul în siguranță. Este un demers prin care doresc să semnalez faptul că elevii și chiar și copiii de la grădiniță (grupa mare) au nevoie de informații, de cursuri despre siguranța lor. Unii copii primesc informațiile de bază de acasă, dar mult mai receptivi ar fi dacă aceste infornații le-ar fi oferite de polițiști, pompieri, medici, paramedici, adică acei oameni care pot vorbi din experiență pe acest subiect, oameni care știu cel mai bine ce înseamnă siguranță. Plus că, trebuie să recunoaștem, copiii sunt mai receptivi în fața celor în uniformă decât la ce le tot spun mami și tati, sau alte persoane din familie. Și, cum repetiția e mama învățăturii, nu văd nimic rău ca informațiile de acasă să fie dublate și la școală.
Prin acest demers doresc să aduc o schimbare în programa școlară în sensul că Ministerul Educației ar trebui să introducă aceste ore nu ca materie obligatorie, ci ca un fel de ”ore de dirigenție”. Prin introducerea lor în programă, de astfel de informații vor beneficia TOȚI COPIII, nu doar cei ai căror rude le oferă un minim instructaj în acest sens. Firește, cu subiecte adaptate vârstei elevilor.
Ce am făcut în acest sens? Am bătut, mai întâi, la ușa Poliției. Am mers cu jalba-n proțap și i-am întrebat dacă, din puctul lor de vedere, un astfel de program poate fi realizabil. Mi s-a răspuns că da. De altfel, cei de la Poliție colaborează, deja, cu unele școli, unde elevii primesc tot felul de informații utile pe tema siguranței. Dar nu ar fi rău ca astfel de întâlniri să se desfășoare în TOATE școlile din România.
Însă, până se va ajunge la emiterea acelui ordin al Ministerului prin care TOATE școlile să desfășoare astfel de programe, noi, părinții, putem mișca lucrurile. Cum? Putem solicita conducerii școlii să aducă reprezentanți ai Poliției la clase să le vorbească elevilor despre siguranță, prevenție și despre orice alte nevoi au copiii. În acest moment, mecanismul este: noi, părinții cerem profesorilor să aducă în școli polițiști, iar școlile trimit un e-mail Poliției. Adresa la care se pot face aceste cereri, dar și condițiile le-am explicat în articolul ”Siguranța copilului tău și a celorlalți contează! Cere școlii să aducă polițiști la clase”.
Dacă vreți și voi aceste ore, dați de știre mai departe. Am creat pe FB și un haștag, care să adune toate articolele și cererile pe această temă: #OreDeSigurantaInScoli. Cu sprijinul vostru, al părinților, sper să reușim să ne facem auziți când cerem introducerea orelor de siguranță în programa școlară. Iar Ministerul Educației să ia măsuri. Pentru siguranța copiilor!
Voi reveni, firește, cu și mai multe informații despre siguranta copiilor noștri. Asta pentru că mi-am propus să fiu un fel de… mama siguranței, dacă vreți 😉
Mă poți urmări și pe FACEBOOK, pe INSTAGRAM, dar și pe YOUTUBE (unde te aștept să dai Subscribe).
Te poți abona la NEWSLETTER și vei primi, o dată pe lună, un e-mail de la mine cu o parte dintre articolele publicate.
Dacă ți-a plăcut (sau nu) ce-am scris, mi-aș dori foarte tare să mi-o spui. Cu un mic comentariu, cu un share, cu un like…
Eu îți mulțumesc frumos că ai intrat pe blog și te mai aștept cu drag.
