Avem cort pentru… pisică

I-am luat Alexiei cort să se joace în el, să îi pun jucăriile grămadă în el – poate, aşa, nu mai trebuie să strâng seară de seară toate jucăriile împrăştiate peste tot, de nu mai ai pe unde să calci…

Dar ce, credeţi că l-a băgat în seamă? Noooo! A stat pe fotoliu cât l-am montat, apoi s-a uitat la el, l-a studiat, şi a zis “pa”. Pa??? Păi nu “pa”, ci “bun găsit, cortul meu, unde voi sta cuminte, unde voi aduna jucăriile ca să nu le mai împrăşti prin casă…” la asta mă aşteptam, nu la un fund de raţă întors către minunatul cort roz. I-am pus acolo jucăriile preferate, dar nimic. Se pune la intrare, întinde mâna, iar dacă nu ajunge la ele, chiţăie după mine să i le dau…

Ghicind, parcă, dezamăgirea mea totală, Kyra a aşteptat să se îndepărteze terorista şi… zdup în cort. L-a mirosit, l-a măsurat, apoi, fix în mijloc, s-a pus în fund şi a început să se spele. După vreo 5 minute, a tras pe drapta. În cort. Văzând concurenţa, fi-mea a atentat şi ea la cort. Dar numai cât să o prindă pe biata mâţă. Dacă nu e Kyra în cort, Alexia îl ignoră total. Biata Kyra, credea, probabil, că a găsit şi ea o ascunzătoare să nu o mai alerge terorista… Ghinion 🙂

One Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Close
Scroll Up
%d bloggers like this: