România este țara prejudecăților. De cele mai multe ori. Atunci când vezi o femeie frumoasă, mereu aranjată, imediat celor mai mulți le vin în minte tot soiul de idei preconcepute. Însă, eu am învățat să caut dincolo de ”ambalaj”. Așa cum am făcut și cu Adele Chirică, o femeie superbă, sexy, care a luptat nu doar pentru drepturile fiului său, ci pentru ale multor altor copii atipici din România. Citiți interviul pe care l-am realizat cu ea și veți vedea de ce spun toate acestea.
De data aceasta, vă prezint o altă femeie care ”sparge tiparele”. După luni de zile în care i-am monitorizat atent activitatea, aparițiile media și pe rețelele de socializare, am decis să o abordez și să îi spun că vreau să o includ în campania #ProfesorPentruViitor. Este tânără, frumoasă, sexy, inteligentă și foarte dedicată meseriei de… profesor. De 19 ani, Natalia Rotaru se află la catedră și are onoarea de a profesa chiar în școala în care ea a învățat. Practic, este colegă de cancelarie cu unii dintre oamenii care i-au fost dascăli. Mie, personal, chiar mi se pare tare fain să ajungi în această postură.
În cei 19 ani de când este cadru didactic, Natalia Rotaru predă la școala nr 1, Profesor Ion Vișoiu, din Chitila. Acum, are o clasă de 28 de copii. Este profesor cu gradul didactic I, coautor al mai multor auxiliare didactice editate pentru elevii din învățământul primar. Licențiată în Sociopsihopedagogie și Pedagogie, din cadrul Universității din București, plus un master în Management și Evaluare Educațională, urmat tot în cadrul aceleiași Universități, din 2017, Natalia Rotaru este director adjunct al școlii în cadrul căreia predă. În plus, este președinte al Fundației Pro Chitila, organizație ce are drept scop dezvoltarea comunității locale prin sprijinirea și promovarea excelenței în educație, prin dezvoltarea, coordonarea și implementarea unori serii de programe și proiecte în domeniile educației, sănătății, protecției mediului, sportului și al dezvoltării sociale, precum și prin promovarea valorilor culturii românești. Ar mai fi multe de scris aici din CV-ul profesional al doamnei învățătoare, dar mă opresc aici.
De când cu pandemia mondială de Covid, școala românească trece printr-o mare încercare: unitățile de învățământ au fost închise din 10 martie, iar procesul de învățare a continuat cum s-a putut, pe unde s-a putut și acolo unde a existat interes. Bine, sistemul românesc de educație trece printr-o grea încercare de la căderea comunismului încoace. Dar, pandemia asta a venit să pună și mai multă sare pe rană. Cu învățătoarea Natalia Rotaru am vorbit și despre școala online, despre ceea ce îi doare pe toți părinții de elevi de când s-au închis școlile: ce se va întâmpla, sau, mai bine zis, ce ar trebui să se întâmple cu anul școlar 2019-2020. Am vorbit și despre copii, școală, aspect exterior, pasiune, convingeri, viziune.
Am avut o discuție lungă, motiv pentru care voi împărți interviul în două ”episoade”. Fără să o mai lungesc, iată prima parte (iar pe cea de-a doua o puteți citi aici):
Trăim în România, o țară în care oamenii îi judecă prea ușor pe cei din jur, mai ales după aspect. Dumneavoastră v-ați lovit de astfel de preconcepții?
Din fericire, nu am avut parte de comentarii negative. Din partea părinților, nici nu poate fi vorba. Elevilor le plac doamnele care au grijă de aspectul lor fizic, iar părinții sunt încântați că ai lor copii vin cu plăcere la școală. Activitatea mea profesională, atât cea cu elevii, cât și cea pe care o desfășor la fundație și în cadrul Consiliului Local generează respect și admirație, pot spune.
Ce v-a determinat să deveniți învățătoare?
Dragostea pe care o port copiilor și dorința mea de a influența destine, de a modela personalități – acestea sunt aspectele care m-au determinat să aleg această profesie.
Cum vedeți dumneavoastră rolul de profesor?
Rolul profesorului rămâne mereu acela de formare a personalităţii elevilor. Cu toate că se află sub influenţa altor factori în procesul educaţiei, profesorul îşi păstrează numeroase prerogative în acest domeniu. El rămâne principalul modelator al personalităţii elevilor, începând de la imprimarea unei conduite externe, până la formularea aspiraţiilor şi idealurilor lor de viaţă.
Pe marginea acestui subiect am putea avea o discuție lungă. Rolul profesorului în educație este foarte important, iar exercitarea concretă a acestuia depinde de personalitatea lui și de situațiile educative cu care se confruntă în realitatea școlară. Pe de o parte, el e expert în actul de predare-învățare, transmițător de cunoștințe, dar și de metode și de stiluri educaționale. E declanșator și de susținător al interesului pentru învățare al elevilor.
Pe de altă parte, profesorul e manager, persoană care supraveghează, dirijează și organizează activitățile desfășurate în clasă, dar și model sociomoral pentru elevi, transmițător de valori și atitudini, profesionist care analizează, studiază și interpretează fenomenele psihosociale din clasă.
De la bun început ați adoptat metoda interactivă de predare?
Metode interactive de predare am folosit dintotdeauna, încă din primul an de învățământ. Însă, pot spune că, an de an, mă reinventez, în funcție de specificul clasei cu care lucrez. M-au ajutat foarte mult cursurile de formare pentru dezvoltarea gândirii critice a elevilor, pe care le-am urmat în 2002 și în 2003. Aceste cursuri au reprezentat pentru mine o schimbare de viziune asupra actului de predare.
Care sunt cele mai mari probleme ale actualului sistem de educație? Ce vă ”omoară” pe voi, dascălii?
Accentul care se pune pe elaborarea de documente care mai de care mai stufoase nu este un punct forte al învățământului românesc. Noi, profesorii, suntem sugrumați de acestă birocratizare excesivă.
Se promovează foarte mult ideea că elevul trebuie să se afle în centrul atenției noastre și că toate politicile educaționale care se implementează la nivel național vin în ajutorul dascălilor pentru a realiza educație de calitate. În realitate, tot ceea ce se are în vedere este colecția de ,,hârtii” elaborate, de multe ori fără sens, răpindu-ne timp important pe care l-am putea folosi pentru a pregăti activitățile pe care le susținem la clasă.
”Învățare și distracție” – poate fi aceasta metoda prin care să îi facem pe copii să iubească școala?
Cu siguranță, da. Într-un context educațional ,,altfel”, orice elev participă la activități cu drag. Trebuie să specificăm faptul că rolul cel mai important îl are profesorul, prin măiestria de a elabora acel demers didactic valoros din punct de vedere pedagogic, dar care să inducă, în același timp, și acea stare de bine care este absolut necesară asigurării condițiilor de succes.
Această combinație de învățare și distracție creşte gradul de activism şi de implicare a elevului în activitate, de la simplu receptor la participant activ. Interactivitatea presupune, de asemenea, şi o atitudine pozitivă faţă de relaţiile umane, faţă de importanţa muncii în echipă şi o deschidere faţă de cooperare.
Până la ce clasă se poate aplica această metodă de predare?
Din punctul meu de vedere, acest mod de abordare al învățării poate fi adoptat la orice nivel de învățămant, chiar și în învățământul superior.
Care este cel mai greu lucru pentru un absolvent de Pedagogie când vine în fața clasei?
Provocări întâlnim zi de zi, tot timpul apar situații neașteptate, dar, ca proaspăt absolvent, cel mai dificil lucru este atunci când constată că lucrurile pe care le-a învățat atâția la facultate ani diferă, într-o oarecare, măsură de realitatea din clasă.
Priviți CU ATENȚIE aceste clipuri, apoi, revin cu explicații:
Spuneți-ne povestea clipurilor de mai sus, despre rolul unor astfel de exerciții la clasă.
Clipurile pe care le postez destul de frecvent pe youtube și pe rețelele de socializare au la bază metode noi de ascultare activă a muzicii, respectiv Batii Stauss, Dalcroze și Orff. Aceste metode permit, printre altele, introducerea cu ușurință a muzicii clasice. Și, prin jocuri ritmice, pot pregăti copiii pentru a cânta la instrumente de percuție. De asemenea, se educă atenția, voința, coordonarea și, nu în ultimul rând, operațiile gândirii.
Cea care m-a inspirat în ceea ce privește această nouă abordare a muzicii este Ana- Maria Rusu, o doamnă profesoară foarte cunoscută la nivel național. Îi urmăresc postările de mult timp, am participat la un atelier ,,Cantus Mundi”, susținut de domnia sa, fapt ce m-a determinat să studiez aceste metode. Copiii sunt foarte încântați atunci când ne jucăm în acest fel și, pentru că se implică total și cu plăcere, reușesc să se coordoneze după trei sau patru repetări.
Cum comunicați cu elevii dv. în această perioadă de pandemie, când școlile sunt închise?
Din fericire, internetul ne-a devenit cel mai bun prieten în această perioadă. Ne vedem zilnic, în videoconferințe, câte două ore pe zi. Ne jucăm, consolidăm, recapitulăm, povestim, dansăm… Accesăm diferite platforme și rezolvăm quizz-uri. Încerc, astfel, să mențin o comunicare constantă cu cei mici, pentru că simt că au nevoie de suport emoțional și au nevoie să socializeze. Rolul nostru, al adulților, este să le oferim acea liniște și acea siguranță de care au atâta nevoie.
Ce credeți că se va schimba în sistemul de educație după acest episod Covid din cauza căruia s-a trecut la școala online?
Sinceră să fiu, nu știu dacă se va schimba ceva la nivel de macrosistem, dar la nivelul școlilor, cu siguranță vom fi martorii unei schimbări de viziune asupra a ceea ce ar trebui să însemne educație. Sunt convinsă că noi, profesorii, vom fi mai empatici și mult mai aplecați asupra nevoilor copiilor și vom percepe altfel termenul de ,,calitate”.
Considerați necesară înghețarea anului școlar din cauza perioadei lungi în care școlile sunt închise?
Cu siguranță nu se va pune problema înghețării anului școlar. Copiii au parcurs mai mult de un semestru din anul școlar în curs. Cei mai afectați ar fi elevii din clasele terminale.
Ce măsuri credeți că trebuie luate în acest context?
S-ar putea lua o decizie referitoare la prelungirea anului școlar, cu decalarea examenelor, bineînțeles. Există modalități destul de variate de recuperare a materiei, mai ales că multe cadre didactice din țară au continuat activitatea în sistem online, consolidând cunoștințele predate până la momentul luării deciziei suspendării cursurilor.
Eu îți mulțumesc frumos că ai intrat pe blog și te mai aștept cu drag. Mă poți urmări și pe FACEBOOK, pe INSTAGRAM, dar și pe YOUTUBE (unde te aștept să dai Subscribe).
Te poți abona la NEWSLETTER și vei primi, o dată pe lună, un e-mail de la mine cu o parte dintre articolele publicate.
