Peste fix o săptămână, donşoara mea va împlini un an! WOW! Ce repede a trecut timpul, ce repede a crescut! Anul trecut, fix pe vremea asta, făceam 13-14 de emoţie că se apropia termenul, iar când am plecat să mă “cazez” la maternitatea Filantropia, nu aveam nici o taină, cum se spune. Eram veselă şi relaxată ca un fluturaş. Ziceai că ies cu fetele la un suc, atât de relaxată eram. Chiar mă bufneşte râsul când îmi amintesc că, în salonul unde am stat imediat după naştere, venise o tipă, pacienta unui medic de renume de la Filantropia, care plângea în hohote. Urma să nască prin cezariană şi îi era teamă. Ori era ea exagerată, ori eu inconştientă, căci, după cum ziceam, n-aveam nici o apăsare…
Despre viața reală de familie și nu o poveste înfrumusețată pentru internet. Îmi cresc copilul după cum simt, nu din cărți, nu după cum este la modă.
Te inteleg perfect. Noimai avem 1 luna si un pic si am deja emotii si nostalgii cat cuprinde…Si eu tot la Filantropia :).
La început, contabilizam fiecare lună. Acum, deja încep să vorbesc de ani… Cu ce dr ai nascut?
Cu Dr Varlas Valentin.
🙂 🙂 🙂 🙂 🙂 🙂 🙂 🙂 🙂 🙂 🙂 Eu tot cu el!!!!! HA-HA-HA-HA! Ce mica e lumea!
Wow, chiar ca e mica :)))))
Da, ce repede trece timpul…nici mie nu-mi vine sa cred, parca mai ieri ma pregateam sa-l primesc pe Costin in viata mea…si au trecut 6 luni!:)
Daa, Cris, am văzut că voi deja aţi sărbătorit :))
inca putin si va faceti de cap sarbatorind! 😀
… si mie imi par putin exagerate rectiile cu plansete inainte de cezariana (si nu e primul caz de care aud) .. dar fiecare reactioneaza diferit la emotii…
daaaaaaa, party time! yupyyyyyyy
Legat de relaxarea dinaintea nasterii si la mine a fost cam la fel. Am nascut tot prin cezariana dar am vrut sa astept sa-mi vina sorocul cum se zice. In dimineata cu pricina, dupa ce mi s-a rupt apa m-am apucat sa transfer banii de pe cardul meu pe cel al sotului ca sa fim siguri ca ne ajung banii (nu mi-a trecut pin cap ca as fi putut sa-i dau cardul cu totul) :-). mai mult decat atat, am fost la un pas sa ma incalt cu pantofii mei cu putin toc cu care umblasem toata sarcina. M-am oprit de jena sa nu se uite lumea la spital ciudat la mine….femeie cu apa rupta si cu pantofi cu toc 🙂
Revenind, trece al naibii de repede timpul. Radu are 5 luni deja si nu stiu cand au trecut.
femeie “nebună”! şi care e problema dacă năşteai pe tocuri (ca să zic aşa)? Dk voiai, puteai să mergi şi în costum de baie, să zică lumea ce vrea, că d-aia are gură, să vorbească. Dar tu, ştiindu-te cu conştiinţa împăcată că nu ai făcut nimic ce i-ar putea dăuna bebelului, trebuia să ţi se rupă de gura lumii. Dacă te iei după ce spune lumea, ajungi la balamuc… Cât despre faza cu cardul, chiar aţi fost tare haioşi :))
si eu tot la filantropia am nascut, vroiam cezariana, iar nebuna de dr mi a spus inainte cu o saptamana ca acolo nu se mai fac cezariene la cerere!
🙁 nasol. Cum o kema?
chisleag