alexisme-blogul-mamei1

#Alexisme. Din cugetările Alexiei mele – producția anului de grație 2019

Strângând ”recolta” de #Alexisme pe 2019, adică acele lucruri pe care le spune de mă face să râd în hohote sau să mă emoționez până la lacrimi, constat că acestea sunt tot mai puține de la an la an… Alexia mea crește și, odată cu asta, inocența ei de copil neștiutor se risipește precum ceața de dimineață. Inocența copilului este înlocuită, ușor-ușor, cu toanele preadolescenței, cu maturitatea. Dacă, până acum, scotea atât de multe ”Alexisme”, încât puteam scrie o carte pe anotimp, acum, la cei aproape 10 ani, perlele Alexiei sunt mai rare. Deja discuțiile noastre au ajuns la un alt nivel, au alte subiecte, mai grele, mai de nivelul unor oameni maturi.

Sunt nostalgică. Mi-e dor de perioada în care fiecare discuție cu ea era o sursă inepuizabilă de „Alexisme”. Dar ăsta e mersul lucrurilor… Timpul trece, copiii cresc, iar noi rămânem cu amintirea vremurilor în care ei ne bombardau cu tot felul de replici haioase.

Citind ”Alexismele” din acest an, mă gândesc tot mai mult la faptul că, poate, ar trebui să le adun pe toate în paginile unei cărți pe care să i-o dăruiesc Alexiei când va mai crește. O carte pentru ea, o carte pentru noi, pentru a păstra aceste discuții nu doar în memorie. Este un gând, o dorință de a nu fi trecute în uitare.

Dar, gata, vă las să citiți, să vă amuzați, să vă emoționați cu ”Alexismele anului 2019”.

*******

Am învățat un lucru nou de la fii-mea: cum să pupi pe cineva pe care nu-ți place să îl pupi.
Își ia basca, o pune pe fața mea și îmi dă o ventuză prin ea.
– Să știi, mami, că pe tine vreau să te pup, să nu crezi că nu vreau. Dar am zis să îți arăt cum să pupi pe cineva când nu vrei să îi atingi pielea.
– Dar, nu mai bine nu îl mai pupi deloc decât să faci așa, cu basca?
– Hai, mă, mami, îți arătăm și eu ceva ce am inventat. Ooofff.

I-am stricat fengșuiul 🤦‍♀️ #MamăRea #FataLuMama #Alexisme #AlexismulZilei

*******

– Asta e inimioara mea, îi zic eu Alexei, arătând spre inima ei.
– Ba nu!
– Cum nu?
– Un sfert e al Kyrei, un sfert pentru mami șiiii jumătate a lui tati.

*******

-Mami, să știi că e mai bine să ai o pisică virtuală decât una reală.
-Cum așa, Alexia, mamă?
– Păi… Când o pisică virtuală face treaba mare, nu pute așa urât cum pute când face una reală, cum e Kyra…
(mă chinui să nu râd și rămân serioasă în discuția noastră)
– Da’ bine, măi, Alexia, dar tu când faci treaba mare nu o pute groaznic?
-Nuuuuu, nu pute. Cum să pută? Miroase a trandafiri, parcă nu ai simțit asta până acum!

*******

*******

– Alexia, vezi că mâine e ziua lui tac-tu.
– Ziua lui de…
– Cum adică “de…”?
– De sfânt?
– Care sfânt?
-Sfântul tată, gen…
– E ziua lui de naștere, zăpăugo! Auzi la ea, “Sfântul tată”.

*******

-Mami, de la ce vârstă poți avea iubit?
(O, Doamne, iar vom avea “acel” gen de discuții)
– Ăăă… Nu știu, Alexia. Nu cred că există o vârstă la care să faci asta. Te poți îndrăgosti la orice vârstă.
(ea chicotește, apoi cade pe gânduri)
– Hai să îți zic ceva, mami.
(O, Doamne, începe, e de neoprit!)
– Ia zi-mi…
– Știi că (fata) C și (băiatul) M sunt iubiți?
– Iubiți? Dar ce fac, de le zici iubiți?
– Păi s-aaaauuuu… știi tu…
– S-au ce?
– Știi tu…
– Nu, nu știu. Se țin de mână?
– Ei, na! S-au sărutat, mamo! Pe buze. Pe BUUUUU-ZEEE, îți dai seama?
– Așa, șiiii?
– Dacă s-au sărutat, înseamnă că sunt iubiți!
– Așa o fi, Alexia.
– Știi eu că AȘA ESTE! Tu chiar nu știi?

Hmmm, i-aș fi zis multe despre ce fac iubiții și despre cât de banal e pupatul ăsta pe buze, dar am zis să o mai las. Pentru liniștea mea, nu a ei, normal.

*******

*******

Înainte să plec la muncă, fii-mea mă îmbrățișează tare-tare (hmm, cam are forță, nu glumă) și mă întreabă:
-Mami, ai vrea să mergem în excursie în lumea îmbrățișărilor?
-Nornal că da!
Îmi dă o ventuză pe obraz, apoi mă întreabă:
-Dar o excursie în lumea pupicilor?
-Și acolo vreau să mergem în excursie.
Stă ce stă, se gândește la ceva, apoi întreabă serioasă:
– Dar dacă ai luat deja două concedii de la serviciu să mergem în lumea pupicilor și lumea îmbrățișărilor, mai poți să iei un concediu să mergem și în lumea iubirii?
-Hmmm, nu cred, o tachinez eu. Ea își ia moaca aia de câine ud și milog.
-Pentru asta nu va fi nevoie de încă un concediu. Îmi voi da demisia și vom merge amândouă în lumea iubirii, să rămânem acolo pentru totdeauna.
-Iiiieeeeeeeiiiii.
Dă, Doamne, să o țină cât mai mult drăgălășenia asta, că mâine, poimâine vine adolescența peste noi…

*******

-Mami, când o să cresc, vreau să îmi schimb numele.
– Aolică, maică, da’ de ce?
– Că vreau să mă cheme altfel.
– Bine, când vei crește, îți poți schimba numele.
– Dar, am aflat la școală că mi-l pot schimba și acum, nu trebuie să aștept până cresc. Pot să mi-l schimbe părinții.
– Cred că ar fi mai înțelept să aștepți să cești.
– Ooof!
– Dar, așa, de curiozitate, cum ai vrea să te cheme?
– Maleficent Cleopatra.
😳😳😳😳😳😳
Am avut eu un feeling bun să îi zic să și-l schimbe singură, când va crește, nu? 🤣

*******

*******

Alexia și-a pus pe Netflix un desene cu ponei 🦄 Profit de ocazie că e concentrată și o pupăcesc de zor. Nu zice nimic. Acceptă pupicii și ventuzele fără să comenteze.
– Alexia, mamă, ești atât de dulce, că îmi vine să mușc din tine. Mă lași să te mănânc?
– Nuuuuuuu!
– De ce? Nu am voie ceva dulce?
– Nu, nu mă mânca, te rog?
– De ce, mă rog?
– Pentru că, dacă mă mănânci, nu voi afla ce s-a întâmplat cu poneii.

*******

Vine fii-mea de la școală. Nu ”Bună, mami” sau orice formă de salut. Mă ia direct:
– Mami, cum ar fi să avem un ponei alb, frumoooos? Te rrrrrrooooog.
– Unde să-l ținem, maică? Ar trebui să ne luăm casă la curte pentru el.
– Nu. Facem un HANGAR în curtea din fața blocului sau o căsuță în copac și îl ținem acolo.
– Hangarul e ăla unde se țin sau se repară avioanele.
– Ba nu, uită-te pe gugăl.

Cine m-a pus să deschid gura?

*******

Nici nu apuc să opresc alarma, că fii-mea începe:
-Mami, știi că la școală de vară am un coleg care vorbește mai mult decât mine?
-Există așa ceva??
– Daaaa, îți dai seama?
-Hmmm, nasol.
-Dar, lasă, am să exersez să fiu și mai tare decât el.
-Nuu, te rrrooog, nuuuu!
-Ba daaaa, mami, ba daaaaa!

*******

*******

– Alexia, vino, te rog.
-Nu pot acum, dau un mesaj.
-Cui?
-Nu zic, e secretul meu.
-De parcă nu pot să îți iau telefonul și să verific.
– Nu, nu poți.
– Ei, aș! Crezi că nu știu cum să verific niște mesaje?
-Nu știi. Nu le găsești.
-I-auzi, mă, la ea! Ha!
-Nu știi. Pentru că eu sunt copil din generația care știe să umble cu telefoanele, nu ca voi…

Mdea, mă duc să îmi caut talonul de pensie, mamaie ce sunt!

*******

PRIMA ÎNJURĂTURĂ ÎN ENGLEZĂ

– Mami, ce înseamnă “holi”?
– Ha?
-În engleză, mamo.
– E un nume și se scrie Holly.
– Aham.
Pleacă ușor nedumerită. Am lăsat-o așa. Știam că se va întoarce ca valul peste mine. După 10 minute :
– Nu cred că e vorba de nume.
– Zi-mi propoziția pe care ai auzit-o cu acest cuvânt. “holi” mai înseamnă și sfânt.
– Hmmm, nu cred că se potrivește.
– Depinde de context. Zi contextul, propoziția.
– “Fag” ce înseamnă?
– 😳😳😳😳
– Parcă ai zis că e o înjurătură.
– Mdap.
– Am uitat ce înseamnă.
– “La naiba” , asta înseamnă.
– Păi nu se prea potrivește cu “holi” sfânt.
– Uneori, nu poți traduce înjurăturile din alte limbi, cum nici cele din română nu pot fi traduse exact în altă limbă.

Ce vreți? M-am uitat la multe filme pe VHS, traduse de Irina Margareta Nistor și am tradus și eu “Holly fuck” cum s-a putut. Dacă îmi amintesc bine, eu tot înjurături am învățat prima oară în engleză…

*******

Vine fii-mea să mă îmbrățișeze și mă-ntreabă:
-Mami, a câta îmbrățișare e asta?
– Ah, trebuia să număr îmbrățișările tale de azi?
-Nu de azi.
-…
-A câta de când m-am născut vreau să știu.
-Ahhh, da, siiiiigur pe astea le-am socotit.
– Dacă îți dădeam doar o îmbrățișare pe an, era mai simplu asta ar fi fost a noua.
Dacă îmi dădeai o îmbrățișare pe an, eram tare săracă.

*******

*******

– Alexia, hai, mamă, să termini lecțiile.
– Nu pot, sunt la serviciu, strigă ea din camera ei, de unde se tot aude cum trântește lucrurile.
– Unde eeești??
– La serviciu. Mi-am luat serviciu. Nu am timp de lecții.
– Ce serviciu ai tu, drăguță?
– Trebuie să aranjez marfa în magazin, ca la Mega.

… atât s-a putut, nah.

*******

Întrebarea copilului de la ora 07.00:
-Mami, ce e ăla ADN?
– Măi copile, de ce mă iei cu d-astea? Creierul meu încă doarme la ora asta, chiar dacă am ochii deschiși…
– E adevărat că ADN-ul se află în păr, unghii, salivă?
Oooof, pune-ți creierul la muncă, Cristino și răspunde pe înțelesul copilului, altfel, nu va mai conteni cu întrebările…

*******

*******

Așa, de la prima oră, când nici măcar nu am deschis ochii:
– Mami, laptele e un fel de iarbă lichidă?
– Haaa? Ce zici, mă, acolo?
– Te întrebam dacă laptele e o iarbă lichidă…
– La ora asta scoți d-astea pe gură? Eu încă dorm. E 06.30
– Zi, așa e?
– De unde până unde ai ajuns la concluzia asta?
– Păi, vaca mănâncă iarbă ca să facă lapte. Deci, laptele e iarbă lichidă, nu?

*******

– Mami, azi am făcut sportul în colivie și sunt foarte tristă.
– Haaa? Unde ați făcut sportul?
– În colivie!
– Cum în colivie, că nu sunteți păsări…
– Hai, mă, mami, normal că nu suntem păsări. Suntem copii. Colivia e sala de sus unde facem sportul când e urât afară. Dar noi voiam să facem în curte, să alergăm, nu să stăm închiși în sala aia…

Mdap, copiii vor să facă mișcare, iar Ministrul Învățamântului zice că e mai bine să scoată orele de sport de la clasele mici… Dar contează care e realitatea?

*******

*******

Strănut 🤧. Alexia îmi zice “sănătate”.
– Sărut mâna, iubita mea, îi zic eu.
-Maaaamiiii, nu-mi zice mie sărut mâna!
-Deee ceee?
-Numai la oamenii bătrâni se spune sărut mâna.
-Păi, și tu îmi zici mie sărut mâna (zic eu, crezând că îi dau peste nas).
-Exact, ce ziceam, numai la oamenii bătrâni.

*******

– Alexia, mami, mă duc să zac în pat. Dacă o vezi pe Kyra, să o trimiți la mine.
-Nuuuu! Dacă îi dai răceală?
– Hai, mă, las-o să stea cu mine, să îmi toarcă și mie la ureche, să adorm bine.
-Știi cum poți să faci?
-Ia s-aud, ce soluție ai mai născocit…
-Dacă ai vreo filmare în telefon cu Kyra când toarce, îi dai drumul și gata. Mai bine așa, că nu ia Kyra răceală de la tine.

*******

– Alexia, hai să mănânci!
… Pauză
-Alexia, mama, nu îți e foame?
… Pauză
– Hai, mă, copile, mă auzi, măcar?
– Maaaami, tu nu auzi că vorbesc cu un prieten la telefon? Nu e frumos să mă intrerupi.

Preadolescență, here we come! 🙈🤦‍♀️🤕

*******

*******

Încerc să fac și eu o glumă cu fii-mea:
– Măi, Alexia, tu știi cine a înghețat tot Bucureștiul ăsta?
– Te referi la gheața de pe mașini, drumuri și copaci?
– Da.
– Am auzit la meteo că așa e în toată țara.
– Bine, bine, lasă asta. Zi dacă te-ai prins cine a făcut asta?
– Nuuu… doar ploaia și frigul, poate.
– Nu, mă! A fost Elsa pe aici și a înghetat totul.
– Maaaaamaaaa! Elsa nu există! E doar imaginația cuiva care a făcut desenele ăsta.
– Hai, mă, încercam și eu să fac o glumă cu tine!
– Maaaama, am crescuuuut, nu mă mai păcălești!

1-0 Alexia… din nou

*******

– Mami, tu știi cine e vițelul?
– E puiul vacii. Așa cum tu ești puiul meu, vițelul e puiul vacii (zic eu, sfătoasă).
– Ce? Stai așa…
– Ce ai mai descoperit, Alexia?
– Asta înseamnă că tu ești vacă!

*******

– Mami, știi de ce mă doare capul când îl mișc?
– Nu, de ce?
– E semn că îmi funcționează creierul.
– Aha
– Creierul mic. Că ăla e cel care controlează corpul. Știai că oamenii au două creiere?
– Nu.
– Daaaa! Ăla mic controlează corpul, mișcările, iar creierul mare e cel care gândește.

*******

*******

Dilemele Alexiei de sâmbătă dimineața, ora 07.30:
– Mami, Pasărea Colibri există și la noi, pe continentul Europa?
*Peste 5 minute :
– Mami, de la ce vine HUF?
-Cred că se referă la cum se scrie în engleză cum latră câinele “HUF-HUF”, zic eu, mai mult adormită decât trează.
-Ah, nu cred că vine de la asta.
-De ce?
-Că nu ar avea logică să scrie cum latră câinele în engleză pe eticheta de pe pixurile mele de la PEPCO, unde scrie cât costă în diverse monede. Uite, scrie cât costă în RON, în Euro și în HUF…

E prea dimineață, am nevoie să mă salveze cineva, vreau să doooorrrrrm. Măcar în weekend sa dorm mai mult, te rrrrog, Universule!

*******

Cu ce întrebări mă ”lovește” fii-mea de dimineață:

– Mami, tu știi să vorbești engleză cu accent britanic?
– Mami, când ai o zi liberă, facem un maraton de desene animate?
– Mami, pe unde face Kyra pipi, că nu i-am văzut păsărica?

Astea sunt doar 3 dintre cele pe care mi le amintesc la ora asta… Sunt întrebările de dimineață, când mai moțăim puțin în pat, dar zilnic primesc muuult mai multe întrebări d-astea din categoria grea 🙉🙈

#FataLuMama #Intrebari #CopiiiSpunLucruriTrasnite #FataMea #MaDoareCapu

P.S. Dacă vreți să știți ce am răspuns la întrebarea cu Kyra, ei bine, am luat pisica și i-am arătat… nah!

Dacă ți-a plăcut (sau nu) ce-am scris, mi-aș dori foarte tare să mi-o spui. Cu un mic comentariu, cu un share, cu un like…
Mă poți urmări și pe Facebook,  Instagram, dar poți da SUBSCRIBE și canalului meu de YouTube. Iar dacă vrei să fii la zi cu postările mele pe blog, poți introduce adresa ta de e-mail acolo unde scrie ”Abonare  via e-mail”. Eu îți mulțumesc frumos că ai intrat pe blog și te mai aștept cu drag.

Join 13,974 other subscribers

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Close
Scroll Up
%d bloggers like this: