ALEXIA MERGE!!!!

News alert! News alert! News alert! News alert! News alert! News alert! 

Alexia mergeeeee!!!  URAAAAAAAAAAAAAAA!!! Iată cum pitica mea dulce şi iubită face ce face şi-mi alungă norii negri! Voi reveni mâine cu un film doveditor. Nu vă gândiţi că aleargă de una singură prin casă. Dar merge ţinându-se de marginea patului, fotoliului şi de tot ce prinde să se sprijine, fără să o mai ţin eu de mânuţe. FATA MEA CREŞTE! DOAMNE CE O MAI IUBESC!!!!!

Iată şi dovada:

0 Comments

  1. >Felicitari! Asta da mare reusita! Imi amintesc ce am simtit cand s-a ridicat gogosica mea prima data in picioruse…Bravo, ma bucur pt voi si mami, pregateste-te sa te tii dupa ea 🙂

  2. >Da, Lumi, ştiu că de acum începe, la propriu, marea cursă. Las' că-mi prinde bine, mai dau şi eu jos din kilograme. E ca şi cum aş face abdomene la sală sau ca şi cum aş merge pe stepper :)))

  3. >Felicitari!Mami,acum vine greul,o sa inceapa usor,usor sa exploreze.Cat despre abdomene…sala va fi mic copil pe langa ce vei face cu Alexia.Pupam fatele frumoase.

  4. >Bravo! Să vezi, ce emoţii vei avea, cănd va face paşii singură, singurică fără ajutorul pătuţului … Mă bucur foarte mult pentru voi! 🙂

  5. >hip, hip uraaaaa!!! 🙂 Felicitari. 🙂 Ati pornit cu pasi mici spre un viitor al explorarii. 🙂 … ca sa te bag in sperieti… emotii e posibil sa ai de pe acum. Maria, care tot la mersul cu ajutorul mobilelor a ramas, se mai dezechilibreaza si mai face unori plonjoane care imi dau palpitatii. uneori rade, alteori plange, dar se ridica (sau o ridicam noi) si o ia de la capat. :)Spor la explorare!

  6. >Vă mulţumesc pt încurajări! Ştiu că nebunia de acum începe :)) Ce să fac, mă pun pe alergat, mă pun pe abdomene… şi ce-o mai fi nevoie.

  7. >acum prind tare bine ciorapeii acia cu talpa din piele intoarsa… sau inlocuitor. Sunt antiderapanti si fac fata la alunecarile pe parchet. 🙂 Cat despre cazaturi…. las-o sa mai si cada si o prinzi din zbor 😉 la noi a functionat tactica si acum e un pic mai atenta… dar in general daca merge cum mergea pitica voastra in filmulet, nu cade precum lemnul sa se loveasca la cap, ci aterizeaza in fundulet. 🙂

  8. >Ce se distreaza!Parca mi-e si mie dor de vremea aia,desi nu e usoara.Dar cand citesti bucuria din ochii copilului,te topesti,indiferent al cui e,daramite cand e al tau.Pupam cu drag piciorusele umblatoare.Lungeste patul,ha,ha….

  9. >@Gabi: Am ciorăpei de care zici tu. ciudat e că la talpă îii sunt mari, iar pe pulpă rămân dungi că o strâng :)) Cât despre căzături+lovituri, am intervenit doar când au fost mai puternice. Aşa, cd se agăţa de ceva şi pica pe plapuma pe care se juca şi se zmiorcăia de fiţe, o lăsam. Aseară a fost prima oara cd a mers singură şi mi-a fost teama k nu e prea stăpână pe picioare, sau că ar putea aluneca pe parchet. Dar, o voi lăsa şi singură, normal. Şi o voi lăsa şi să cadă, că doar aşa va învăţa să fie mai atentă, nu?

  10. >faza cu doar asa va invata sa fie mai atenta, e putin cu dus si intors…. noi am fost norocosi ca a functionat "tactica" dar au fost copilasi care s-au speriat si apoi au refuzat sa mai mearga o buna perioada de timp…bafta!

  11. >@Gabi: mă adaptez pe parcurs, îi văd reacţiile. După cum s-a purtat în cazul micilor lovituri, nu prea se sperie. De exemplu, deşi ştie că o doare dk dă cu capul de perete, îi schimb direcţia de mers, ea se întoarce la perete şi iar dă cu capul… iar plânge, iar o las, iar se linişteşte şi tot aşa :)))

  12. >Hei ce noutate de cand nu am mai intrat noi! Felicitari! O sa fie un pic mai greu, o vreme, dar sa vezi in ritm o sa creasca de acum incolo! Bravos 🙂

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Close
Scroll Up
%d bloggers like this: