Azi, la grădi, am avut o surpiză de m-a luat inima. De emoţie. Am primit un cadou şi un infinit de bezele.
Nu de la vreun admirator, ci de la fii-mea. M-a pus să scot de pe panou o felicitare şi un mărţişor, făcute de mânuţele ei, pentru mami… Mai are rost să vă spun cât de mândră era pitica mea când mi le-a dat şi m-a văzut atââât de emoţionată?
Unul din momentele alea, awwww!
