…magice pentru pice, că nu trebuie să le strângă :))) Şi, culmea, nu păţeşte deloc ca mami&tati să se împiedice de ele prin casă…
De Ziua Copilului, i-am luat Alexiei o gentuţă cu nu mai puţin de… 100 de mingiuţe din plastic. Făcând un simplu calcul aritmetic, aşa am ieşit muuuuuult mai ieftin decât să îi cumpăr câte una – două mingiuţe noi (a câte 10-50 de lei bucata) care să le înlocuiască pe cele deteriorate, pierdute sau uitate pe la nu ştiu ce copil. Această gentuţă am luat-o de la Noriel cu 29 de lei – preţ redus. Acum se găsesc la 44 de lei, parcă, la Noriel, dar am văzut şi la Carrefour Berceni (cel de lângă Selgros).
Ce poate face Alexia cu ele? Nu mare lucru:
*încearcă să le roadă – dar nu le poate apuca cu dinţii pentru că plasticul din care sunt făcute e destul de tare, dar nu suficient cât să nu se deformeze atunci când mingiuţa e călcată în picioare de un adult
*aleargă după ele
*le ascunde în diverse recipiente sau, mai nou, sub cearceaf (imaginaţi-vă cât de plăcut e să te aşezi pe ele!!)
*face baie cu ele
*o ajută să facă distincţia între culori
*ajută la coordonarea ochi-picior – atunci când mami îi spune şut şi ea execută ca… Mutu 😀
*ajută la dezvoltarea dexterităţii, la dezvoltarea muşchilor mâinii – plăcerea ei e să prindă mingiuţele din zbor şi să apuce câte două chiar în fiecare mână. Mă amuză teribil când o văd că are deja o mingie în mână, dar mai vrea alta (mereu de culoare diferită) pe care să o ia fix cu mâna ocupată. Are o mină de mori de râs! Se uită la mine fff nedumerită de ce nu poate ţine 2 mingii într-o mânuţă. Probabil că ea se gândeşte că, din moment ce în aceeaşi mână încap mai mulţi pufuleţi, ori biscuiţi, sau mai multe suzete, la fel poate face şi cu jucăriile. Cine ştie ce e în căpşorul ăla al ei…
Ideal ar fi fost să îi luăm o ladă maaaare, pe care să o umplem cu vreo 2-300 de astfel de mingiuţe şi să se ascundă printre ele. Oricum, câteva luni bune de acum încolo voi sta liniştă că va avea suficiente mingii şi nu mă mai voi trezi că ies în parc fără să-i găsesc mingia ascunsă cine mai ştie pe unde 😀
Aşa se distrează unii în baie…
Abia a aşteptat să ajungă acasă să-şi împrăştie mingiuţele colorate
E tare dulce cu migiutele ei acolo.Vad ca va creste si parul repede…Va pupam cu drag si spor la adunat mingi.
Daaa, mulţumim. Creşte repede, să sperăm că de data asta firul va fi ceva mai gros. Pupăm şi noi şi, când nu mai pot, vă chem pe voi să adunaţi cele 100 de mingiuţe, da?
Foarte haioase filmuletele, iar Alexia pare foarte incantata de mingiutele ei care, dupa cum ai punctat si tu, sunt si educative.
Da, deocamdată îi plac… să vedem cât o ţine, că picii se satură prea repede de jucării, nu?
Mda, noi am tot evitat sa luam asa ceva- ne era teama ca o sa fie casa plina, i-am luat doar 10, se mai joaca uneori cu ele, dar nu e fan, ii plac foarte mult cuburile in schimb.
Sofia, şi eu m-am îngrozit numai imaginându-mi cum va fi în fiecare seară, dar, sincer, a meritat. Alexia are acum mingiuţe în fiecare cameră, aşa că nu e nici o şansă să se plictisească sau să plâgă că nu are ce face. Cât despre cuburi… ne vom lua şi noi. Deocamdată ne distrăm cu al doilea set de pahare colorate, care, spre surprinderea mea, încă sunt pe primul loc în topul preferinţelor Alexiei.
Foarte frumos se joaca Alexia. Avem si noi acelasi sac cu mingii, primit cadou si daca la inceput am fost disperata ca voi aduna zilnic 100 de mingii, Teo isi ia doar 2 albastre din sac si le ciocneste, le alearga de-a busilea prin casa si atat. Am rasturnat sacul, dar nu l-au tentat decat .. 2 albastre. Nici in baie nu au succes, prefera ratele. El prefera mingiile mari in care da cu sutul. I-am pus filmuletul acum cu Alexia, poate il inspira si i-am dat sacul, dar.. degeaba.
Ei, ştii ce se spune despre gusturile fiecăruia… Plus că tu ai băiat, deci, după cum s-a împământenit tradiţia, băieţii cu mingiile, fetele cu păpuşile, nu? Noi, oricum, ne jucăm cu de toate
Noi ne-am plictisit deja de mingiute…
😛 Probabil că dacă i le luam acum vreo 3-4 luni, când voia tati să i le cumpere, acum şi Alexia ar fi fost plictisită. Cine ştie? Dar voi cu ce vă jucaţi, că mare diferenţă de vârstă între picii noştri nu prea e… sau m-a lăsat memoria?
:)) Le avem şi noi, de când era Maria mică. E distracţie mare cu ele şi sunt foarte educative, dar mai rău e de mine, că trebuie să le adun de pe sub paturi şi dulapuri. Acum ceva timp am mai dat din ele, dar tot au rămas o mulţime.
Da, ai dreptate, parcă nu se mai termină… Eu am cam renunţat să le tot adun. Le dau din drum, cum se spune. Doar atunci când mă apucă bâzdâcii le strâng pe toate în gentuţa în care erau când le-am luat, dar a doua zi sunt din nou peste tot. Bine că nu i-am luat mai multe… Se putea şi mai rău, nu?
Si noi le avem… 2 saculeti din acestia, deci iti imaginezi ce inseamna sa strangi o camera plina de mingi cand nu mai ai nici pe unde calca…
Da, Laura, e teribil. Dar am descoperit că metoda leneşului, uneori, face minuni. Pur şi simplu le dau din drum 😀 Asta e, uneori mă lasă şi pe mine nervii şi puterile. Nu sunt perfectă şi nici nu am pretenţia să devin…
Ce interesante si colorate sunt! Trebuie sa-i caut si eu lui Costin, merg si in piscinuta care i-am cumparat-o, chiar si fara apa in ea, zic eu!:)
Daaaaa, în piscină cred că e şi mai mare distracţia. Vezi că au şi la Carrefour şi la orice magazin Noriel. Între cele 2 e diferenţă mică de preţ
E o diferenta de vreo 2 luni si jumatate… pasiunea momentului sunt masinutele, trenuletul, biciceta, impinsul caruciorului si alergatul dupa purumbei ca sa-i facem sa zboare.
Aseara n-a vrut sa doarma fara masinuta proaspat achizitionata…
Dar cea mai mare distraie e plimbarea… vrea non-stop afara…
Asta cu plimbarea mi-e taaaaaare familiară! Numai că, la noi, s-a transformat în alergat :))