Am o fată de 10. De 10 luni, dar şi de nota 10. Sunt tare-tare mândră de ea şi o iubesc enorm!! Cum altfel?! Azi, găluşca mea face 10 luni. Ce repede au trecut!!!! Prea repede.
Ce ştie să facă la 10 luni:
- a învăţat cum se deschdie uşa ţarcului. Deschide de jos, apoi se caţără pe uşă şi se basculează până se deschide şi sus :))
-a învăţat să pornească/închidă TV-ul de la buton (nu de la telecomandă)
-ştie să meargă în 4 lăbuţe. Ştie şi în picioare, dar susţinută, sau ţinându-se de marginea patului. Dar, din comoditate, preferă să se trântească pe jos să alerge ca un căţel
-ştie să bea singură din biberon. Dar face asta numai dacă nu e privită. Când vede că o privesc, se opreşte şi începe să plângă. Tace doar dacă îi ţin eu biberonul să bea din el
-face baie în cadă, nu în cădiţă. O lăsăm în cadă cu jucăriile, se bălăceşte, bate apa cu mânuţele şi nu se lasă scoasă neam. Dacă ar fi după ea, ar dormi în apă
-îi place să bea apă fie direct de la ţeavă, sau, se pune în fund, se apleacă şi bea apă din cadă asemeni unui căţel (lipăind cu limba)
-ştie că dacă pune mâna pe maneta de la bateria căzii, trebuie să curgă apă. Încă nu ştie/nu poate să ridice de ea în sus. Dar e o chestiune de timp
-zice tata, baba, chia
-ştie că dacă se aud cheile în uşă a venit tati
-se uită spre tati când o întreb unde e tati, la fel când o întreb unde e Kyra, se uită după mâţă
-a învăţat să bea din cănuţă, deşi mai bine de jumătate din apă ajunge pe body, nu în guriţă
-a învăţat să deschidă căpăcelul din spatele unei clape noi (chestie d-aia la care cântă), după scoate bateriile şi începe să le roadă
-ştie când zic NU, că nu are voie să facă ceva. Dar, se uită galeş la mine, râde, sau chiţăie, apoi face ce vrea ea (e Taur, normal că e căpoasă!!!)
-întoarce capul spre tv atunci când ia telecomanda în mână sau ne vede pe noi că o luăm
Nu mai ştiu ce mai ştie. Oricum, e fata mea şi e perfectă!
Şi avem şi dinţi… toţi :)))
T e rog sa nu te legi de tauri ca ai de-a face cu noi(sunt surata ei)!
Multi ani traiasca,multi ani traiasca,laaaa muuuulti aaani!Sa fie sanatoasa,norocoasa si tot ce-ti doresti tu pentru ea.O pupam si-o imbratisam.
Gata, şefa, nu mai zic nimic despre tauri! De fapt, nu am zis nimic rău… am spus doar că e căpoasă, ce nu aşa sunt taurii? Merci, pup dulce fetele
mai sa fiti sanatoase…suntati mari acuma :)….Crsitina ai o dulceata de fata …si descurcareata pe deasupra!!!
Merci, Laurita. Da, suntem mari… Cât despre descurcăreaţa, tare mi-e că voi rămâne de mute ori cu gura căscată cd voi vedea ce ştie să facă…
Sa va fie sanatoasa toate lunile si anii de acum inainte si sa va aduca multa liniste si bucurie!!!La multi ani gogosica mica!Pupici de la noi!
Merci mult de tot, eşti o dulce! Pupăm şi noi fetele frumoase
La multi ani!descurcareata printesa ta sa fie sanatoasa si sa va bucurati de ea.
Merci, Ozana. Da, se descurcă, se descurcă pitica mea. UF!
La multi ani iubita mica! Doamne ce de lucruri stie fata 🙂 O scumpete! Sa fie sanatoasa ca asta conteaza cel mai mult! Pupam
Merci mult Deea. Coresc, sănătatea e cea mai importantă. Pupăm dulce
La multe lunite inainte! Nu stiu de ce aveam impresia ca intre Alexia si Vlad e diferenta mai mare, dar e doar o luna :).
Merci, Gabi. Nu e mare diferenţa între ei…
La multi ani si de la noi , desigur…frumoasa varsta asta cu 10 … de acum chiar ca o sa te tot minunezi , te va surprinde zilnic cu cate ceva nou. Sa fiti sanatosi cu totii si sa o cresteti frumos!
Mulţumim frumos, Vavaly&Co!
La multi ani !! In stilul asta mai e putin si merge la facultate 🙂
Merci, Raluca. Păi nu am scris că deja mă bat la cap ăia de la Oxford să o las la ei? :))))
La cat mai multe luni inainte si multe, multe momente frumoase. Va pup cu drag pe amandoua.
Mulţumim la fel BB
La multi ani! sa creasca mare si frumoasa!
Merci frumos Lore. Li vouă vă doresc numai bine şi mă bucur că gâgâlicea ta nu a mai avut nevoie de intervenţie chirurgicală
La multi ani, Alexiei! E foarte isteata si a crescut frumos, felicitari mamei! Iti citesc cu placere blogul, Cris! Pupici!
Merci, Ralu! Se descurcă piticania, nu mă pot plânge :)) Mă bucur că mă citeşti. Mi-aş dori să îmi dai şi un feed back, să mai ştiu de tine, să mai aflu cum procedezi cu fetiţa ta… să mai învăţ câte ceva şi de la tine, aşa cum învăţam la pagini 😀 (Ce vremuri!) vă pup cu drag
La multi ani si la mai mare!! 🙂
Chiar face multe la cele 10 luni ale ei! 🙂 Felicitari!
Merci, Gabi. face-face! Dar, încă, nu avem dinţi :((
Ah, şi am uitat să scriu că ştie să îşi ia singură suzeta şi să o bage corect în gură (nu mai bagă tortiţa suzetei, ca înainte) :)) Pup cu drag fetele+ghiţă
Ti-am mai spus, nu-ti face griji cu dintisorii! Daca vrei sa citesti mai multe despre experienta altei mamici a carei fetita a avut o eruptie dentara tarzie ( un an si 2 luni, parca), cauta la mamica Dariei ( http://povesteadarieinicole.wordpress.com/ )
Pupam si noi!
Mi-am permis să-ţi editez răspunsul,adăugând linkuri utile din jurnalul Dariei despre dinţi:
1. http://povesteadarieinicole.wordpress.com/2010/09/26/primii-dintisori-sau-eruptia-dentara/
2. http://povesteadarieinicole.wordpress.com/2010/10/17/tot-2/
3. http://povesteadarieinicole.wordpress.com/2010/07/31/primul-dintisor-sau-primii-doi/
Ştiu că nu am motive de îngrijorare… Şi Laura mi-a spus că Elizei i-au apărut dinţii mai târziu… Dar nu mai am răbdare!!! Vreau să-i văd! O să citesc povestea recomandată de tine. Ah, şi stai pe aproape, voi pune o poză cu… dinţi. O să vezi :))
Da, da nu i bai cu dintii , stai linistita ;).Eu ma ingrijorasem , la un moment dat cand am citit acest articol, insa m am elucidat repede , ca e vorba doar de ritmul fiecarui copil si nicidecum de o problema patologica.
http://povesteadarieinicole.wordpress.com/2010/06/04/dintisori-leneviori/
Pupi!
Merci pt lamuriri. Aşa cum îi ziceam şi lui Gabi, nu-mi fac grij. Doar că nu mai am răbdare să-i văd dinţişorii. Ms pt link
Sa creasca mare, sanatoasa si …dintoasa:)
O micuta foarte frumoasa!
Merci frumos, Cristina. Şi ai tăi să crească mari şi frumoşi!
M-am tot abtinut pana acum sa nu comentez, insa dupa postul asta trebuie sa-ti spun parerea unui om care a nimerit aici intamplator: nu mai posta poze pe un blog public cu copilul in funduletul gol!!!! Este revoltator!Gandeste-te cati cretini sunt pe net si ce poate insemna o poza cu fetita ta pentru unul bolnav la cap!!
M-am saturat sincer de mame bloggarite care fac constant greseala asta! Iubiti-va si respectati-va copiii, nu ii expuneti inutil!!
Iar in ceea ce priveste retetele, eu inteleg ca te raportezi la copilul tau, cum mananca, cum bea, etc..insa daca tot aduci in dicutie o reteta povesteste si despre cat e de sanatoasa, ce contine ea, care e aportul caloric, de ce este bine sa i-o dam copilului…adica intr-un cuvant ofera informatii!!!!!!!! ca de asta ti-ai facut blog de mamica!!! pentru ca daca povestesti doar lucruri intime si strict raportate la copilul tau e fara interes si e fad.E ca si cum vorbesti dar nu spui nimic!
In rest, toate bune!
În primul rând vreau să îţi mulţumesc pentru sugestii. În al doilea rând, cu excepţia câtorva poze, nu mai mult de 4-5, nu cred că ai văzut fotografii cu fata mea în fundul gol. Nu cred că un pedofil intră pe blogul meu să-i satisfacă plăcerile-i bolnave. Fii sigur(ă) că pedofilii au ei site-urile lor pe care intră. Dacă am pus câteva poze cu fata mea în fundul gol, nu înseamnă că nu-mi iubesc şi nu-mi respect copilul. Ai fi putut remarca, de exemplu, că în poza cu ea în chiuvetă în care i se vede păsărica, am mascat organul sexual… Deci nu sunt o inconştientă sau o mamă denaturată care nu-şi respectă copilul. Cât despre reţete, dacă aş fi fost nutriţionist, aş fi dat şi informaţiile de care aminteşti. Cum nu sunt, îi las pe specialişti să îşi dea cu părerea şi să numere ei caloriile din mâncare. Nu vreau să dau copy-paste informaţiilor de pe site-urile de specialitate care oferă informaţiile dorite de tine.
În final, îmi rezerv dreptul să scriu ce vreau eu şi să pun ce poze vreau eu pe blogul meu! Cui îi place, revine cu drag, cui nu… are o grămadă de alte site-uri pe care să se uite. Dacă ai fi citit cu atenţie, ai fi văzut de ce mi-am făcut blog. Răspunsul îl vei afla aici: http://blogulmameiincepatoare.wordpress.com/about/. Pe scurt, nu vreau să educ pe nimeni cu blogul meu!
Ma asteptam la acest raspuns. OK. Deci esti adepta: blogul meu fac ce vreau. De acord si cu asta.
Insa pe blogul tau te referi in mod constant la alta persoana, cea mai importanta din viata ta. Si anume fetita ta. Si nu stiu cat e de corect fata de ea s-o expui publicului larg in modul in care o faci.
Stiu ca nu esti sigura.Am intrat pe multe bloguri mamicesti, e plin spatiul virtual de asemenea bloguri.Si cam toate fac ce faci si tu.
Uite, un simplu exemplu de invadare dura a intimitatii pe care o ai cu copilul tau: faptul ca ai pozat pozele de cand s-a nascut, cele de la maternitate. Momentul acela e atat de intim incat chiar nu inteleg cum de puteti sa-l faceti public!! Un copil abia nascut e frumos doar pentru parinti.Plus de asta, daca fetita ta nu va fi de acord cu asta cand va creste si va citi ce scrii tu pe blog? si nu va fi de acord cu faptul ca oricine ii poate vedea primele momente din viata, si nu numai?
Eu ma pun deseori in locul copilului meu si ma gandesc serios cand scriu ceva despre el sau pun o poza cu el, daca lui i-ar conveni acest lucru.Iar blogul meu nu e public.E privat. Adica nu-l pot vedea decat persoanele invitate de mine, rude si prieteni, chiar si asa ma intreb deseori daca e bine sa povestesc chiar totul, si copilul meu are peste 2 ani, deci macar am subiecte despre care povesti.
Decat sa pierd doua ore vorbind la telefon, dupa ce vin de la serviciu, (in loc sa ma joc cu copilul meu) cu fetele, mama, bunica, sau alti prieteni si sa povestesc despre copil, am zis sa fac un blog si sa citeasca acolo, daca vor.Iar la telefon sa vorbim despre altceva.
Copilul e al tau insa nu esti tu..cam asta e ideea. Sincer, tu ti-ai face un blog in care sa scrii desre tine, cum te imbraci, ce si cum mananci, de cate ori folosesti toaleta, sau faci baie, ce vorbesti cu sotul tau, cum razi la nu stiu ce film…etc?? Eu nu cred.
Dacă tu ai ales să-ţi faci blogul într-un anumit fel, nu înseamnă că toate trebuie să facem ca tine. Iar în ceea ce priveşte reacţia Alexiei când va creşte şi va vedea ce am postat eu aici, te rog să nu-ţi mai baţi capul este strict problema noastră, a familiei noastre. Este fix diferenta între a fi o persoană închisă, rigidă sau a fi o persoană deschisă, dispusă să cunoască oameni noi, să acumuleze de la ei şi să dea mai departe.
Dacă tu zici că , copilul nu sunt eu, mergând pe acelaşi criteriu, soţul nu sunt eu, deci nici despre el nu pot scrie.
Copilul tau, atunci când va înţelege, crezi că va fi de acord că ai scris despre el, chiar şi aşa, pentru un public limitat?
Eu chiar nu am de ce să îmi fac griji pentru cum va reacţiona Alexia când va înţelege ce am făcut eu aici pentru că sunt sigură că nu va fi nevoie. E vorba de cum o educăm noi, e vorba fix de ce spuneam mai sus: difetenţa dintre o persoană deschisă (open minded)- aşa cum suntem noi şi cum o vom învăţa pe Alexia să fie, şi o persoană închisă, limitată (care, cu siguranţă, nu apreciază genul acesta de comunicare)
Multi incuiati mai sunt pe lume!
Copilasii sunt frumosi cand sunt micuti, si faptul ca vreun obsedat sexual isi face placerile uitandu-se la ei e pur greseala si pacatul lui. Unii nu se gandesc ca astfel de bloguri ca cel de fata ajuta pe alte mame incepatoare sa intelega anumite lucruri prin comparatie, si ca astfel de informatii pot fi cuiva utile.
Fiecare face ce doreste pe lume, ce plictisitor ar fi sa fim toti la fel!
Mihalea, mare dreptate ai, ar fi o plictiseala groaznica sa fim toti la fel!!! E o vorba care spune ceva de genul: “de unde nu e, nici Dumnezeu nu cere”. Cred ca se aplica si in cazul acesta. iti multumesc pentru aprecierile legate de informatiile pe care le public pe blog. Te mai astept cu drag pe-aici, sa citesti,sa comentezi. Numai bine!