urania-cremene

Creșterea copiilor e despre educarea adulților, de fapt. Concluzia mea, după un seminar cu Urania Cremene

Acum ceva vreme, am participat la un seminar susținut de Urania Cremene. În cele câteva ore de discuții am avut atât de multe ”aha-uri”, am înțeles de ce se întâmplă anumite lucruri în relația cu copilul meu și am aflat și soluții la unele dintre problemele noastre. Ce m-a impresionat în mod deosebit la seminarul cu Urania Cremene a fost faptul că am văzut în sală atât de mulți părinți, mame și tați deopotrivă, dornici să învețe. Dornici nu să găsească rețeta perfecțiunii. Ci să fie mai buni în relația cu ai lor copii. Părinți dornici să se schimbe în primul rând pe ei înșiși ca să poată oferi o educație mai bună copiilor. Mai bună decât cea pe care au primit-o.

Am cunoscut la acest seminar cu Urania Cremene oameni care au fost crescuți după dictonul ”bătaia e ruptă din rai” și tratați în consecință. Dar care, odată deveniți părinți, și-au dorit să înțeleagă, în primul rând, reacțiile lor față de comportamentul copiilor lor. Aceștia sunt acei părinți care vor altceva pentru copiii lor. Când m-am înscris pe site-ul Uraniei la unul dintre cursurile sale, nu m-am gândit că voi descoperi o comunitate atât de frumoasă, de deschisă, de comunicativă.

Pe Urania o știu de la evenimentele la care ea a fost speaker, alături de alți specialiști. Deci, evenimente în cadrul cărora ea avea doar câteva minute la dispoziție să ne vorbească. Dar nimic nu se compară cu bagajul de informații dobândit după participarea la cursul susținut integral de Urania Cremene! Oricât de frumos aș scrie eu despre asta, sunt convinsă că, dacă ați participa la un seminar de-ale sale, vă veți convinge că nu sunt vorbe în vânt toate astea. Și nu o spun doar eu, ci fiecare dintre cei care a participat măcar la un seminar cu Urania Cremene.

Dar, gata cu impresiile mele. În continuare vreau să vă redau o mică parte din cele discutate la seminarul despre care vă tot pomenesc de câteva rânduri bune încoace. Am să încep cu concluzia la care am ajuns după acest curs de 6 ore, ”Părinții întreabă, Urania Cremene răspunde”.

Parentingul, creșterea copiilor adică, este nu despre formarea copiilor, ci a noastră, a adulților. Este despre autocorectarea noastră, în primul rând. Creșterea copiilor implică, din partea adultului, autocunoaștere, autodescoperire, autocotrol, înțelegerea reacțiilor proprii, în primul rând.

Comportamentul agresiv al copilului

În primii ani de viață, niciun părinte nu poate spune că un copil își propune intenționat să se comporte agresiv. Cauza comportamentului oricărei ființe stă în motivație. Adică, în spatele oricărui comportament există un motiv. De exemplu, un copil ”răzgâiat” se comportă agresiv pentru că așa poate el transmite că are nevoie de conectare, de acceptare.

Când copilul primește ceea ce ne transmite (printr-un comportament agresiv) că își dorește, atunci, noi îi validăm acest comportament. Adică, îi transmitem că este OK să te porți agresiv dacă vrei să obții ceva. Astfel, acel copil, pe măsură ce crește, va repeta comportamentul agresiv ori ce câte ori vrea să obțină ceva.

Recomandarea Uraniei: rupeți lanțul. Nu îi mai validați comportamentul agresiv, oferindu-i ce dorește.

Copilul trebuie să câștige, dar să și piardă

De cele mai multe ori, părinții își doresc obediență din partea copilului. Însă, dacă i se cere tot timpul să fie ascultător, să accepte că mereu părintele lui are dreptate, atunci, copilul va acumula numai frustrări și va ajunge la concluzia că nu e bun de nimic. Noi, părinții, suntem întotdeauna în poziția de scandenberg cu copiii noștri. Adică, vrem să stăm la aceeași masă, dar să fim mereu doar noi cei care câștigă meciul.

Copiii au nevoie de micile lor victorii, au nevoie să prindă încredere în ei și să își spună ”Eu pot să fac asta! Am reușit singur!”. Altfel, dacă veți sta mereu în umbra lor și le veți spune ce au de făcut, nu vor fi capabili să se descurce singuri. Vor renunța ușor atunci când nu le va reuși chiar și cel mai simplu lucru.

Dacă i se tot spune ”Nu poți, nu e voie, nu face asta!”, copilul va începe să creadă despre el că nu face nimic bun, și, atunci, va renuța să mai încerce ceva de unul singur.

Recomandarea Uraniei: lăsați copiii să câștige și ei, să exploreze, să mănânce singuri, să se spele singuri, să se cațere, să se murdărească. În loc de ”Ți-am zis eu că așa se va întâmpla dacă faci altfel decât ți-am spus”, ar fi mai puțin frustrant pentru copil dacă ați folosi una dintre formulele: ”Mă bucur că ți-ai dat seama că…”, ”Ei, așa ai învățat și tu ceva nou”.

Stres, reguli, nervi, crize

Pentru copii, este un stres faptul că la școală/la grădiniță au N reguli pe care trebuie să le respecte. Este un stres și când alți copii îi supără. De aceea, când vin acasă și sunt cu noi refulează, au ”crize”, refuză să facă lucruri.

Acasă, ei vor conectare, vor iubire necondiționată. Noi, părinții, suntem supapa lor.

Disciplina, regulile nu se stabilesc la nervi. Nu atunci când copilul are un moment de refulare. În fond, și noi, adulții avem momentele noastre de refulare, de ce le-am cere/interzice copiilor să plângă, să refuze, să urle?

Recomandarea Uraniei: să nu ne ascundem de copii, să le spunem că  și noi avem momente în care suntem nervoși. DAR, totodată, să le explicăm de ce reacționăm astfel, cum gestionăm furia/supărarea și care sunt consecințele actelor noastre.

Vreau, vreau, vreau

Copiii, de când lumea, spun ”vreau, vreau, vreau”. Vreau desert, vreau la desene, vreau tableta, vreau telefonul… Nu primesc? Atunci reacționează. Unii plâng, alții refuză cooperarea, alții se tăvălesc pe jos. Așa cum scriam mai sus, în astfel de momente nu se stabilesc reguli. După ce se reinstalează pacea, trebuie reamintit că fiecare gest, fiecare alegere are consecințele sale. Copilul încalcă regula? Ne asigurăm că el știe clar care e regula, care sunt consecințele, apoi aplicăm. Copilul trebuie să înțeleagă că este alegerea lui să se comporte într-un anume fel și să suporte consecințele.

Recomandarea Uraniei: înlocuiește-l pe ”dacă” din discuție. ”După” e mai eficient. ”Întâi mâncăm mâncare, după aceea desert”, ”Întâi strângi jucăriile, după aceea primești tableta X minute”, ”Întâi muncim, după, ne relaxăm”. Și nu ne abatem de la plan!

Tot ce am scris mai sus este o mică-mică parte din cele discutate la acel seminar cu Urania Cremene. Însă, vă recomand cu tot dragul să mergeți măcar la o întâlnire, măcar la un seminar cu Urania și să simțiți pe pielea voastră energia pozitivă din sală. Urmăriți pagina sa, unde aflați detalii despre seminariile gratuite pe care le susține nu doar în București, ci și în alte orașe.  Sau puteți să vă abonați la clipurile sale, pe diverse teme, pe care le veți primi pe e-mail. Ori, achiziționați programele sale despre parenting.

Eu îți mulțumesc frumos că ai intrat pe blog și te mai aștept cu drag. Mă poți urmări și pe FACEBOOKpe INSTAGRAMdar și pe YOUTUBE (unde te aștept să dai Subscribe).
Te poți abona la NEWSLETTER și vei primi, o dată pe lună, un e-mail de la mine cu o parte dintre articolele publicate.

Join 13,490 other subscribers

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Close
Scroll Up
%d bloggers like this: